MOZAIC STIRI ECONOMICE:În Romania, înmatricularea unei firme durează de 16 ori mai mult ca în Slovenia
"Ţările europene unde este înregistrată cea mai mică medie a timpului pentru procesarea unei înmatriculări sau menţiuni, respectiv o oră, sunt Belgia, Danemarca, Slovenia şi Turcia. În România, pentru procesarea unei cereri de înmatriculare sau a unei cereri de menţiuni sunt necesare, în medie, 16 ore, spre deosebire de anul trecut, când procesarea unei menţiuni se realiza în 32 de ore", informează ONRC. Potrivit raportului, înmatricularea durează, în medie, 16 ore şi în Austria, Germania, Italia, Lituania şi Marea Britanie.
Conform ediţiei din acest an, spune ONRC, datele arată că nu este o diferenţă majoră între timpul necesar înmatriculării unei firme şi cel pentru operarea menţiunilor, ceea ce înseamnă că procedurile sunt oarecum similare pentru cele două tipuri de operaţiuni. "Cea mai utilizată metodă pentru depunerea cererilor de înmatriculare rămâne, în continuare, formatul hârtie — 28,3%, urmată de variantele electronice: imagini — 16,3%, internet — 12,1% şi date — 8,4%. De asemenea, studiul publicat anul acesta a scos în evidenţă că, la nivel global, informaţiile de bază referitoare la profesioniştii înregistraţi în registrul comerţului (informaţii despre o anumită firmă, identificarea unei firme sau a numelui acesteia) reprezintă categoria cea mai solicitată de informaţii, cu un procent de 61%, pe când informaţiile despre modalitatea de înregistrare a unei firme (18%) sau legislaţia în domeniu (2%) nu au prezentat la fel de mult interes", precizează instituţia.
Raportul a reunit respondenţi din 89 de ţări, împărţite în patru categorii în funcţie de regiunea geografică în care sunt situate: Europa, Africa şi Estul Mijlociu, regiunea Asia — Pacific, precum şi America de Nord şi America de Sud.
Producţia de gaze naturale va creşte cu 4,5% în următorii trei ani
Producţia de gaze naturale a României va creşte în următorii trei ani cu 4,5%, în timp ce importurile se vor menţine la nivelul din 2016, conform Prognozei echilibrului energetic publicată luna aceasta de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Astfel, producţia de gaze va creşte de la 8,46 milioane tone echivalent petrol în 2016, la 8,46 milioane tep în 2017 (plus 1,3% anual), la 8,585 milioane tep în 2018 (plus 1,5%) şi 8,73 milioane tep în 2019 (plus 1,7%).
În schimb, conform estimărilor CNP, importurile de gaze nu se vor modifica până în 2019, acestea urmând să fie de 290.000 tep anual. Importurile de gaze naturale utilizabile vor reprezenta 2,4% din totalul importurilor de resurse energetice primare în 2017 şi 2018 şi 2,3% în 2019.
Resursele energetice ale României vor ajunge în 2017 la 42,065 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 1,2% faţă de acest an, potrivit CNP. Din totalul resurselor energetice, 40,665 milioane tep sunt resurse de energie primară, din care 25,945 milioane tep reprezintă producţia, 11,87 milioane tep — importul, iar 2,95 milioane tep constituie stocul de la începutul anului. De asemenea, 1,4 milioane tep reprezintă stocul de energie în transformare.
Cea mai mare parte a acestor resurse, respectiv 31,715 milioane tep, se va duce în consumul intern al ţării, iar 6 milioane tep vor reprezenta exporturi. Totodată, la finele anului viitor, se aşteaptă să mai existe un stoc de 4,35 milioane tep, mai estimează experţii CNP.
Din totalul consumului intern, 3 milioane tep sunt pentru consumul în sectorul energetic, 1,03 milioane tep reprezintă pierderile, iar 25,5 milioane tep sunt disponibile pentru consumul final.
Lira sterlină, cea mai mare creştere din 2008
Lira sterlină a avut cea mai mare creştere din 2008, în urma unei reveniri a valutelor principale, în condiţile în care sondajele arată că tabăra pentru rămânerea Marii Britanii în UE a câştigat teren înainte de referendumul din 23 iunie. Volatilitatea lirei sterline a scăzut, în condiţiile în care sondajele realizate după moartea deputatei Jo Cox au arătat că britanicii pro-europeni au recâştigat terenul pierdut. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj, tabăra pro-brexit avea 42% din voturi, în timp ce britanicii favorabili rămânerii în UE reprezentau 45% din voturi. "Sondajele din weekend sugerează că moartea tragică a deputatei Jo Cox ar putea schimba balanţa referendumului de joi", a spus Robert Rennie, şeful diviziei valutare de la Westpac Banking.
Lira sterlină a crescut cu 2%, la 1,4648 dolari în Londra, cel mai mare avans din decembrie 2008, după ce a crescut cu 1,1% şi vineri. Indicele de volatilitate pentru liră în raport cu dolarul a scăzut la 37,2%, faţă de maximul record de 47,9%, atins în sesiunea precedentă.
Lipsa forţei de muncă pentru fabricile din automotive alungă investitorii
Directorii de resurse umane din industria automotive avertizează că lipsa de candidaţi a schimbat planurilor unor investitori, care se orientează cu noile investiţii în fabrici spre zone cu costuri mult mai reduse cu forţa de muncă, cum sunt Ucraina, Macedonia sau Serbia. În acest moment salariile din sectorul auto sunt peste nivelul salariului minim pe economie, de 1.250 de lei brut pe lună (adică 925 de lei net pe lună). Marea problemă este însă lipsa candidaţilor. „În această industrie, anul trecut se plăteau salarii de 1.100 de lei. Acum s-a ajuns să se plătească salarii pentru entry-level cu 1.850 de lei în zona de cablaje, iar la astfel de costuri firmele nu mai fac bani. Angajatorii sunt în situaţia de a aduce personal din alte zone şi îşi cresc costurile pentru că au contracte de comenzi în curs pe care trebuie să le livreze, însă se uită spre alte ţări. Companiile sunt în fierbere, într-un efort accelerat de reducere a activităţii”, spune directorul de resurse umane al unui producător de componente auto din centrul ţării. El a adăugat că în cadrul companiei sale s-a redus deja numărul de salariaţi cu câteva sute de la finalul anului trecut până în prezent, ca urmare a relocării unei fabrici într-o ţară din regiune. Managerul consideră că a început deja declinul acestei industrii. ”Întrebarea este dacă ne vom opri la un moment dat sau dacă vom avea aceeaşi soartă ca industria textilă”, a afirmat specialistul HR.
Bonurile din 20 mai cu o valoare de 79 de lei, căştigătoare la Loteria Fiscală
Bonurile fiscale emise în data de 20 mai, cu o valoare de 79 de lei, au fost desemnate câştigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică. La această extragere au participat bonurile fiscale emise în perioada 1 — 31 mai 2016. Fondul de premiere este de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată o a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.
Rezultatele extragerii vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. "Loteria Română" (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), copia actului de identitate şi o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.
Boeing ar putea vinde 100 de avioane de pasageri către Iran
Compania americană Boeing se află în negocieri pentru vânzarea a 100 avioane de pasageri către Iran, a anunţat duminică mass-media de stat iraniană, tranzacţie care ar putea marca prima intrare majoră a unei companii americane pe piaţa iraniană după acordul nuclear de anul trecut.
Negocierile s-a desfăşurat în "mai multe etape", iar cifrele finale şi termenii nu au fost încă stabiliţi, informează publicaţia de stat IRAN, care îl citează pe Ali Abedzadeh, şeful Organizaţiei Aviaţiei Civile din Iran. "Ambele părţi - Iran şi Boeing - au ajuns la un acord scris pentru cumpărarea de avioane Boeing," a mai precizat oficialul iranian. "Ultimul obstacol în această privinţa sunt permisele de la Departamentul american al Trezoreriei," a mai declarat Abedzadeh.
Compania americană Boeing a refuzat să comenteze discuţiile sau cifra de 100 de avioane.
Obstacole de reglementare şi sancţiunile americane, care rămân în vigoare şi după implementarea acordului nuclear, ar putea complica afacerea. În pofida eforturilor depuse de către Departamentul de Stat al SUA pentru a încuraja comerţul cu Iranul, multe firme americane rămân îngrijorate cu privire la implicaţiile juridice şi politice ale acordurilor cu această ţară.
Sancţiunile impuse de Washington, care nu sunt legate de programul nuclear, vor rămâne în vigoare, iar congresmenii americani au avertizat compania Boeing împotriva afacerilor cu Iranul, mai ales că acordul nuclear rămâne un subiect sensibil în cadrul campaniei pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în acest an. În urma acordului nuclear de anul trecut, producătorii de aeronave comerciale au primit aprobarea de a intra pe piaţa iraniană. Deja, compania aeriană Iran Air a semnat mai multe acorduri şi va cumpăra 118 de avioane de la Airbus şi alte 20 de aeronave de la producătorul franco-italian ATR.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
