Economic

De ce a fost scoasă Gura Caliţei de pe lista localităţilor defavorizate

Ziarul de Vrancea
10 mai 2016 2230 vizualizări
Într-o scrisoare trimisă ziarului nostru, sătenii se plâng că localitatea a fost scoasă din categoria zonelor cu grad sporit de dificultate

Aflată în depresiunea râului Râmna, comuna Gura Caliţei se află în sudul judeţului Vrancea, la o distanţă de cca. 30 km. de oraşul Focşani, municipiu reşedinţă de judeţ. În ciuda faptului că localitatea se află la limita dintre şes şi deal, relieful este unul preponderent muntos datorită dealurilor înalte aflate deoparte şi de alta a satelor componente. Comuna se compune din 8 sate aşezate pe versanţii nordici şi sudici, când deoparte, când de alta a râurilor Râmna, Raşca şi Peletic. Aflate în pantă, satele sunt mai vizibile iarna, în celelalte anotimpuri fiind mai greu de observat, ele fiind mascate de livezile cu pomi fructiferi sau de păduri. Oamenii acestor locuri sunt oameni cu frică de Dumnezeu, care dintotdeauna şi-au asigurat existenţa din vânzarea fructelor şi a animalelor. Solul, sărac în cernoziom, nu oferă locuitorilor şansa de a face agricultură. Ici şi colo întâlneşti câte un petec de pământ cultivat cu porumb, în rest, totul reprezintă fâneţe şi pajişti. Datorită reliefului accidentat, regimul de trista amintire nu s-a cutezat să colectivizeze zona, dar oamenii locului au contribuit la fondul centralizat al statului prin dări specifice, şi anume: carne, ouă, lapte, lână şi fructe. După abolirea comunismului, fructele nu au mai fost dorite atât de mult de către orăşeni, iar fabricile de conserve au fost înmormântate odată cu aproape toată industria ţării. În aceste condiţii, tineretul din zonă a luat drumul diasporei, căutându-şi de lucru în tări mai dezvoltate din Europa şi nu numai, la ţară rămânâd doar populaţia mai în vârstă.

Am fost zona defavorizată. Acum nu mai suntem

Din ianuarie 2007, după intrarea României în UE, oamenii acestor locuri au primit subvenţii pentru pământ şi animale, zona fiind încadrată de specilişti ai acelor vremuri ca zona defavorizată. Subvenţia primită a constituit pentru oamenii acestor locuri o gură de oxigen, lucru ce i-a motivat şi i-a ajutat să exploateze mai confortabil aceste terenuri. Încadrarea comunei în zonă defavorizată nu s-a făcut întâmplător. Terenurile acoperite cu pajişti şi fâneţe, situate peste 90% în pantă, au fost şi sunt lucrate prin aceleaşi metode folosite de Decebal şi de Buriebista. Mecanizarea rareori poate fi folosită în această zonă. Recoltarea fânului se face cu coasa, furca şi grebla. Din 2015, cetăţenii comunei nostre, ca şi cei din comunele Bordeşti şi Dumitreşti, nu au mai primit subvenţii corespunzătoare unei zone defavorizate, localitatea fiind scoasă din categoria zonelor cu grad sporit de dificultate. Alertaţi de această stranie situaţie, am mers în masă la Primărie, unde am cerut explicaţii Primarului Nicolae Ţandără. Acesta ne-a spus că el nu se face vinovat de această situaţie, punându-ne la dispoziţie un memoriu comun al comunelor sus menţionate, memoriu trimis cu număr de înregistrare 746 din 16.02.2016 domnului Nini Săpunaru, Preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, memoriu la care nici la data actuală nu s-a primit răspuns. Ne-am adresat verbal şi Centrului Zonal APIA Dumbrăveni de la care am primit răspuns că Domniile Lor nu au nicio vină, această situaţie fiind creată de oameni resposabili de la vârf. Pe surse neoficiale, am înţeles că UE a trimis în România o echipă de specialişti belgieni, comisie de care se prevalează responsabilii noştri. Noi nu credem acest lucru, dar dacă, totuşi aşa au stat lucrurile, atunci pe drept punem următoarea întrebare: Domnilor Parlamentari, în ce ţară trăim dacă diverse comisii, fie ele şi de la UE, fără ştirea noastră fac ce vor la noi acasă? Aşa înţelegeţi Domniile Voastre să apăraţi drepturile electoratului care în 2012 v-a dat votul pentru a ajunge acolo unde aţi ajuns?

Ultima şansă

De la Primarul Nicolae Ţandără, am înţeles că această nedreaptă încadrare are un impact negativ asupra mediului de afaceri din zonă, aceştia nemaiavând facilităţi în investiţii, îngreunarea posibilităţilor de a accesa fonduri europene, precum şi unele avantaje în crearea de locuri de muncă. De asemenea, Primăria nu mai poate beneficia de un puntaj preferenţial acordat localităţilor din zona defavorizată, punctaj necesar finanţării unor proiecte din surse externe. Un impact negativ îl constituie faptul că localitatea noastră, care este cunoscută ca o localitate cu mari probleme în ceea ce priveşte alunecările de teren precum şi măsuri de combatere a degradării solurilor, a acidităţii şi a sărăturilor, să nu mai poată primi în acest sens, fonduri de la UE. Noi, cetăţenii comunei Gura Caliţei, ne adresăm cu multă încredere redacţiei Ziarului de Vrancea, în speranţa ca, prin pârghiile ce vă stau la dispoziţie, să ne ajutaţi în această problemă, cerând în numele nostru, un punct de vedere celor ce se fac cu siguranţă vinovaţi de această situaţie. De la APIA Dumbrăveni am aflat că localităţile Gugeşti şi Sihlea, figurează în zone defavorizate, situaţie care nu a existat până în 2015. Întrebăm pe această cale pe ”responsabilii de la vârf” ce raţiune au abordat atunci când au făcut asemenea rocade? Suntem hotărâţi ca în perioada următoare, dacă această problemă nu o putem rezolva pe plan judeţean, să înaintăm plângerea noastră, pe cale ierarhică până la organisme ale UE. Cu speranţa că dumneavoastră, redactia Ziarului de Vrancea ne veţi da o mână de ajutor în rezolvarea acestei probleme, vă mulţumim şi vă rămânem fideli în tot ceea ce întreprindeţi că, în această ţară, normalitatea să fie la ea acasa.
Cu stima şi respect,        

Nicolae Pupăză, în numele unui grup de cetăţeni din comuna Gura Caliţei


Ce ne-a răspuns APIA

"Noile zone cu constrângeri naturale şi constrângeri specifice au fost aprobate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)  2015 – 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) nu face decât să aplice legislaţia în vigoare. În fostul PNDR cei care locuiau în zone defavorizate beneficiau de subvenţii destul de mari, iar toate tipurile de pachete de subvenţii îi duceau şi la sume de peste 400 de euro pe hectar. Este firesc să apară şi nemulţumiri. Nu se mai poate face nicio modificare a PNDR, pentru că este puţin probabil să se mai aprobe modificări de către Comisia Europeană."

Râspuns furnizat de către Petrache Riciu, director adjunct APIA Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
Un simplu cetatean , acum 2904 zile, 20 ore, 19 minute, 49 secunde
La jigniri suntem foarte priceputi, dat nu stim sa scriem corect numele unei localitati. Stim sa comentam la adresa personala a autorului articolului...de ce nu comentam esenta articolului in sine. citeste integral
catalin, acum 2906 zile, 16 ore, 32 minute, 11 secunde
Mai ,nea Pupaza ,pai cred ca pentru mata si cumatrul primar ati renuntat la zona defavorizata pentru Gura Calitei in favoarea comunei Sihlea ,pentru ca amandoi folositi 4 hectare de teren citeste integral
BELEJAN, acum 2907 zile, 4 ore, 41 minute, 51 secunde
Nu te mai zbate ,, BELEJANE" degeaba, oamenii din gura calitei, amaratii au pierdut banii , iar cumatrul ,,BULZ '' si a umplut buzunarele cu bani din fondurii europene, a bagat copii citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.