MOZAIC STIRI ECONOMICE: Scăderea TVA la alimente a stimulat apetitul romanilor pentru fructe de mare
Majorarea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaţie şi sănătate, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei, remarcă un studiu GfK. Acestea s-au reflectat şi în creşetrea de 1,5% a consumului casnic pentru produsele FMCG, comparativ cu anul precedent.
Dinamica pieţei a fost dată de creşterea volumelor cumpărate. Acestea au crescut cu 4% anul trecut. Odată cu reducerea TVA la alimente, a apărut pentru prima dată în ultimii 3 ani fenomenul de uptrading, de trecere la un produs superior din aceeaşi categorie. Acest fenomen a fost susţinut şi de creşterea unor categorii de produse mai scumpe: "De exemplu, putem vorbi despre categorii precum: peşte şi fructe de mare, fructe uscate, miere, cereale pentru mic dejun, cidru, produse speciale de îngrijire a corpului". Creşterea pieţei vine doar prin comerţul modern, unde cifrele arată o tendinţă diferită faţă de comerţul tradiţional.
Comportamentul de cumpărare a suferit uşoare modificări faţă de anii anteriori: consumatorii merg mai rar la cumpărături, dar cheltuie ceva mai mult de fiecare dată. "Scăderea frecvenţei de cumpărare şi faptul că românii şi-au permis să pună în coş şi produse mai scumpe ne arată o oarecare relaxare a acestora la cumpărături. Ei nu se mai ţin aşa de strict de lista de cumpărături cum o făceau înainte şi, chiar dacă sunt în continuare în căutarea unor oferte bune de preţ, tendinţa de a cumpăra cât mai ieftin pare să se mai fi diminuat", spune Raluca Răschip, Consumer Goods and Retail Director GfK România.
România va contracta 4 miliarde euro, în aprilie, din fondurile europene destinate perioadei 2014 - 2020
Autorităţile vor contracta, în aprilie, 4 miliarde de euro, în urma proiectelor fazate şi lansate anul trecut, a anunţat, ieri, ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, într-o conferinţă de specialitate. "În prezent, prin programele operaţionale, contractăm aproximativ 4 miliarde euro din ce s-a lansat, din proiectele fazate şi proiectele lansate anul trecut. Deci, în luna aprilie, contractăm aceste 4 miliarde de euro — (reprezentând — n. r.) infrastructura mare, drumurile, proiectele de mediu şi de cercetare-inovare şi programul de competitivitate lansat anul trecut", a spus Aura Răducu, citată de Agerpres.
Ea a precizat că, pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale, va fi realizat în această săptămână un protocol cu agenţiile de dezvoltare regională.
"Pentru a le putea fi uşor beneficiarilor să elaboreze aceste proiecte, în această săptămână vom realiza un protocol cu agenţiile de dezvoltare regională, astfel încât în fiecare judeţ să existe 2-3 oameni experţi care să poată să îndrume autorităţile locale pentru a putea cunoaşte care sunt oportunităţile, ce este de făcut, să sfătuiască şi să dea recomandări privind proiectele pe care le pregătiţi ca să se poată simplifica tot mai mult metodologia de pregătire şi selecţia proiectelor. Ne-am propus simplificarea ghidurilor, armonizarea între diferite autorităţi de management, realizarea unor modele standard de ghiduri, contracte, declaraţii, astfel încât sistemul de management şi control pe care îl realizăm să nu ceară informaţii care nu sunt necesare sau informaţii care pot fi primite de la alte instituţii publice", a mai afirmat ministrul Fondurilor Europene.
Rata şomajului, în zona euro, a atins minimul ultimilor şase ani
Rata şomajului în Uniunea Europeană a scăzut, în februarie, la cel mai jos nivel din 2011, pe fondul unei încetiniri a creşterii economice, scrie Bloomberg. Rata şomajului a scăzut la 10,3%, potrivit datelor Eurostat de luni. Scăderea este în linie cu estimările analiştilor, care se aşteaptă ca şomajul să îşi continue declinul.
În timp ce rata şomajului în zona euro a fost aproape constant peste 10% în ultimii şase ani, cifrele la nivel naţional arată o diferenţa majoră între state. Spre exemplu, Germania are o rată a şomajului de 4,3%, în timp ce Spania are 20,4%. ”Aceste cifre sunt o reflexie a ce se întâmplă în economie. Creşterea a fost clar încetinită de a doua jumătate a anului, care a fost slabă, şi de primul trimestru, care probabil se va dovedi de asemenea slab”, a spus Aline Schuiling, economist la ABN Amro în Amsterdam.
Orange România, suspectată de abuz de poziţie dominantă
Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie având ca obiect "un posibil abuz de poziţie dominantă al Orange România", cel mai mare jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, investigaţia privind "un posibil tratament discriminatoriu practicat de Orange România SA". Potrivit anunţului autorităţii, Consiliul Concurenţei analizează "un posibil tratament discriminatoriu practicat de Orange România SA în relaţia cu companiile active pe piaţa plăţilor prin mesaje scurte prin intermediul telefonului mobil, respectiv pe piaţa mesajelor scurte publicitare prin intermediul telefonului mobil din România". "În cadrul investigaţiei au fost efectuate inspecţii inopinate atât la sediul Orange România SA, cât şi la sediile unora dintre agregatorii de plăţi prin SMS, existând indicii că aceste companii pot deţine probe, necesare autorităţii de concurenţă, pentru o evaluare exactă a comportamentului Orange România SA pe pieţele respective. Documentele ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei", se arată în comunicatul Consiliului. Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial. "Efectuarea acestor inspecţii nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte vinovăţia întreprinderilor investigate şi nici în ceea ce priveşte rezultatul final al investigaţiei declanşate", conform datelor comunicate de Consiliu.
Preţul petrolului scade din nou pe fondul îngrijorării investitorilor
Fondurile de investiţii şi-au pierdut încrederea în revenirea preţului petrolului, în condiţiile în care temerile că producătorii majori de ţiţei nu vor reuşi să ajungă la o înţelegere au crescut puternic, alimentate de poziţia Iranului, scrie Bloomberg. Contractele Futures ale West Texas Intermediate oil au scăzut săptămâna trecută pentru prima oară de la jumătatea lunii februarie. Preţurile au crescut puţin după ce atinseseră minimul ultimilor 13 ani după propunerea Arabiei Saudite, Rusiei, Venezuelei şi Qatar să plafoneze producţia de petrol şi să reducă surplusul la nivel global. Întâlnirea ar urma să aibă loc în Doha pe 17 aprilie.
Deşi Iranul a spus că va lua parte la negocieri, a eliminat din start ideea de a limita producţia, în condiţiile în care sancţiunile internaţionale au fost ridicate în ianuarie. Ulterior, Arabia Saudită a spus că ţara sa va îngheţa producţia de petrol doar dacă Iran şi alţi producători major vor face acelaşi lucru. "Îngrijorările erau în creştere legate de întâlnire înaintea comentariilor saudite. Analiştii au ajuns la concluzia că indiferent dacă se ajunge la o înţelegere, fără Iran nu se va întâmpla nimic", a spus Mike
Wittner, şeful diviziei de petrol de al Societe Generale în New York.
Elveţienii preferă, în continuare, plăţile cash şi banii lichizi
Elveţienii preferă, în continuare, plăţile cash şi banii lichizi şi chiar au schimbat, pentru prima oară în ultima generaţie, design-ul bancnotelor, scrie Bloomberg. ”Cash înseamnă proprietate şi libertate. Dă putere indivizilor pentru că este tangibil”, a spus Manuel Brandenberg, un avocat elveţian. Această idee este răspândită puternic în ţară, care preferă banii fizici chiar şi când există opţiunea plăţilor electronice. Deşi, în Elveţia, băncile şi managerii prosperă din tranzacţiile electronice, oamenii de rând preferă confortul şi siguranţa banilor fizici, scrie Bloomberg. Elveţia va lansa o nouă serie de bancnote, cu o securitate îmbunătăţită şi cu un nou design.
Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că instituţia pe care o conduce examinează retragerea bancnotei de 500 de euro. Măsura ar descuraja frauda şi activităţile criminale şi nu i-ar pedepsi pe cei care fac economii.
Elveţia nu are niciun plan pentru a reconsidera valoarea bancnotelor – există bancnote de 10, 20, 50, 100, 200 şi chiar 1.000 de franci. ”Vrem să garantăm că banii lichizi vor rămâne la putere. Dacă este scris în lege, este greu de schimbat”, a spus Brandenberg.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
