Economic

KPMG: România poate ajunge din urmă ţările din Europa Centrală

Ziarul de Vrancea
13 mar 2016 592 vizualizări
România a făcut progrese importante în ultimii 15 ani, dar nu prins din urmă ţările din Vest şi este puţin probabil să reuşească în următoarea generaţie, dar sunt premise pentru a recupera diferenţa faţă de celelalte ţări din regiune, a declarat Şerban Toader, senior partner la KPMG România.

Statistic, PIB pe cap de locuitor în România la momentul actual este egal cu cel al Austriei din 1987. „Realităţile economico-sociale ne spun că nu avem cum să prindem Vestul din urmă. Nu există nimic care să mă facă să cred că în 15 ani vom putea creşte PIB/capita de 3 ori. Dacă Austria, de exemplu, ar sta pe loc, nouă ne-ar lua peste 20 de ani să recuperăm. Dar ei nu vor sta pe loc, astfel încât este foarte dificil să recuperăm această diferenţă. Însă nu trebuie neapărat să privim cu pesimism aceste date statistice. Eu cred că ceea ce trebuie să facem este să recuperăm diferenţa de 10 ani faţă de celelalte ţări din Europa Centrală. Pentru asta, este suficient doar să facem mai puţine greşeli decât fac ei şi să evităm să picăm în aceleaşi capcane în care pică ei, cum ar fi capcana autoritarismului“, a spus Toader.
Consultantul susţine că în ultimii 15 ani România a reuşit să facă pariurile corecte, prin aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO. În ceea ce priveşte viitorul, Şerban Toader nu crede că economia va mai întâlni prea curând performanţele din ultimii 15 ani, dar va continua să progreseze.
”Peste 15 ani o să avem autostrăzile pe care acum le visăm, o agricultură performantă, şcoli şi spitale mai bune“, a susţinut el.

Piaţa de pavele şi borduri a crescut cu 20% în 2015

Piaţa de pavele şi borduri a crescut anul trecut cu 20% atât din punctul de vedere al valorii, cât şi al volumului de produse livrate, potrivit estimărilor făcute de producătorul sucevean de pavele şi borduri Symmetrica. „În 2015 valoarea pieţei de profil a atins aproximativ 85 de milioane de euro, iar volumul a crescut la circa 16 milioane de metri de produse“, a spus Sebastian Bobu, director executiv al companiei.
Compania Symmetrica a fost înfiinţată în 1994 şi deţine cinci fabrici, în Suceava, Iaşi, Giurgiu, Braşov şi în localitatea Cociu din Bistriţa-Năsăud (unde anul trecut compania a investit 1,5 milioane de euro pentru a construi o nouă linie de producţie). Anul trecut Symmetrica a ajuns la 87 de milioane de lei (19,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor făcute publice de companie. Creşterea a fost de trei ori mai mare decât nivelul bugetat iniţial de suceveni pentru 2015.
În cele cinci puncte de producţie compania fabrică pavele şi borduri, cea mai mare parte a încasărilor (60%) venind din proiectele publice. În acelaşi timp, 30% din vânzări sunt realizate din proiecte private pentru jucători din comerţ, industrie sau real estate, iar restul de 10% din businessul cu pavele şi borduri sunt generate de livrările către reţelele de bricolaj de pe plan local (în creştere faţă de 2014).

Salarii de peste 1.000 lei pentru absolvenţii de limbi nordice

Salariul unui absolvent de facultate aflat la început de carieră poate ajunge la circa 1.000-1.200 de lei net pe lună atunci când se angajează într-un centru de tip business process outsourcing sau într-un call center, potrivit datelor de pe piaţa de recrutare. Angajatorii de acest tip caută în special cunoscători de limbi nordice, cum ar fi olandeza, daneza, suedeza, norvegiana, numărul persoanelor care vorbesc aceste limbi fiind destul de limitat în România, dar caută şi vorbitori de limbi regionale cum sunt sârba, croata, bulgara sau albaneza. „România este centrul de coordonare sau deservire al regiunii pentru multe companii. Deşi există posturi deschise şi pentru vorbitorii de limbi precum chineză sau japoneză, ponderea acestora între profilurile căutate este extrem de redus, predominând limbile din spaţiul european“, a declarat Cristina Jurconi, manager în cadrul agenţiei de resurse umane Manpower.
În ultimii ani s-a observat şi scăderea numărului de vorbitori de germane, companiile găsind tot mai greu tineri care să vorbească fluent limba.
„În prezent, fluenţa într-una sau mai multe limbi străine continuă să fie printre abilităţile cerute de angajatori, pe fondul multiplicării numărului de centre de contact, centre de servicii partajate şi de companii specializate în externalizarea proceselor de business, dar şi ca urmare firească a relaţiilor de business internaţionale şi a nevoii de accesare şi actualizare a informaţiilor profesionale“, mai spune Cristina Jurconi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.