MOZAIC STIRI ECONOMICE: Analiză Oxford Economics: China, cel mai mare pericol pentru economia României
Economia României ar urma să avanseze cu 3,8% anul acesta, pentru a încetini treptat la 3,2% anul următor şi la 2,9% în 2018, în timp ce pentru 2019 creşterea PIB este prognozată la 3,2%. "În cazul unei încetiniri puternice, situaţia din China se deteriorează, investiţiile fiind afectate pe mai multe canale. Şocul înregistrat de China se extinde către alte ţări, iar creşterea economiei globale coboară la numai 1,7% anul următor. Avansul economic al României încetineşte semnificativ faţă de scenariul de bază, din cauza cererii mai reduse pentru exporturi", potrivit unui raport al firmei britanice de consultanţă.
Un risc de asemenea important este creşterea dobânzilor de către banca centrală americană, urmată de o reacţie mai puternică decât se anticipa din partea pieţelor de obligaţiuni. "În acest scenariu, încrederea scade şi condiţiile de finanţare devin mai dificile la nivel global. Creşterea României încetineşte cu aproximativ 1 punct procentual, ca urmare a cererii mai reduse pentru exporturile către zona euro şi a condiţiilor mai restrictive pentru împrumuturi", se arată în raport.
Pe plan intern, riscurile economice sunt concentrate asupra impactului relaxării fiscale asupra sustenabilităţii finanţelor statului pe termen mediu, însă şi incertitudinea politică este o problemă majoră, iar tensiunile politice vor creşte în contextul aproprierii alegerilor, notează analiştii britanici.
De asemenea, România rămâne expusă la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro, atât prin conexiunile bancare, cât şi prin impactul unei crize elene la nivel european. O surpriză pozitivă pentru economie ar putea veni în contextul luptei anticorupţie, care a determinat deja diminuarea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor statului. Efectele combaterii corupţiei ar putea reduce impactul relaxării fiscale asupra finanţelor statului, notează Oxford Economics.
Ministrul Transporturilor despre organizarea Campionatul European: Nu facem investiţii hazardate pentru obiective trecătoare
Metroul între Bucureşti şi Otopeni ar putea fi finalizat până în 2020 doar într-o variantă foarte optimistă, a declarat, ieri, la Pro Tv, ministrul Transporturilor, Dan Costescu. "O capitală europeană cum este şi Bucureştiul merită şi o legătură feroviară şi una cu metroul. Evident, metroul are cu totul alte sarcini, alte viteze, el aşa cum este proiectat acum vine să deservească un cartier satelit aşa cum este Otopeni, care va fi foarte important şi pentru care se justifică traficul. Va deservi centrul comercial, va deservi centrele de birouri de pe traseu. Traseul pe calea ferată există, însă, în prezent. Noi trebuie să gândim şi pe termen mediu şi lung. Nu este neapărat obiectivul nostru Campionatul European de Fotbal din 2020. Noi trebui să dezvoltăm durabil şi sustenabil", a precizat ministrul Transporturilor. România va găzdui, în 2020, patru meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal. "În 2020 vom avea metrou doar într-o variantă foarte optimistă. Vom începe însă acest metrou pentru că toată lumea consideră acest proiect ca fiind un dat şi de fapt el nu este pornit. Avem un credit asigurat pe o treime, poate de 25%, de la japonezi şi de 5 ani avem acest credit nefolosit, nu se mişcă nimic, dar toată lumea speră că vom avea un metrou în 2020. După aceşti cinci ani, am văzut şi penalităţile pe care statul trebuie să le plătească pentru credite nefolosite asta înseamnă aproximativ 300.000 de euro pe an. Văzând şi evoluţia yenului faţă de dolar a mai rămas doar 72% din valoarea creditului. Văzând aceste lucruri, şi după o analiză în Guvern, am decis ca acest proiect să înceapă imediat şi practic am organizat acest proces în 2016. Noi începem acum proiectul şi îl facem în porţiuni astfel încât să nu mai poată fi oprit. Ne-am făcut şi o planificare, iar până prin luna aprilie va trebui să avem analizele gata de la Consiliile Judeţene. Obiectivul este ca în mandatul meu care expiră în noiembrie sau decembrie să fie lansate procedurile de achiziţie pentru lucrări de infrastructură, tunele şi pentru lucrări de arhitectură şi instalaţii care vor însoţi tunelul', a explicat Dan Costescu.
Potrivit ministrului Transporturilor, există şi o variantă prin care se poate ajunge cu trenul de la Bucureşti la Otopeni, aceasta fiind agreată şi din prisma timpului în care ar putea fi realizat acest proiect, respectiv anul 2020. "Trebuie să ne concentrăm pe acest proiect, să ne vedem interesul pe termen lung şi să nu facem investiţii hazardate pentru obiective care sunt trecătoare, precum un campionat de fotbal. În aceeaşi măsură avem obligaţia să ne respectăm promisiunile făcute ca ţară. De aceea studiem acum începerea construcţiei unei linii feroviare, să avem o linie navetă între aeroport şi Capitală. Avem avantajul că nu vom investi foarte mult în acest proiect având deja construită o linie de cale ferată. Să avem o linie de cale ferată navetă care să asigure legătura în 15-20 minute distanţa între aeroport şi Bucureşti, iar acest proiect poate fi finalizat până în 2020", a adăugat şeful MT.
Proiect: Copiii de până la 3 ani să nu mai fie incluşi la plata cheltuielilor de întreţinere
Copiii de până la 3 ani ar putea fi excluşi din numărul persoanelor care plătesc cheltuielile cu apa, căldura sau gazul în cadrul asociaţiilor de proprietari, potrivit unei iniţiative legislative depuse de senatorul PNL de Bacău Dragoş Luchian. Totodată, liberalul propune extinderea termenului de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, de la maximum 20 de zile calendaristice la maximum 30. Includerea minorilor care au sub 3 ani în numărul persoanelor care plătesc cheltuielile de întreţinere ale locuinţei şi cheltuielile asociaţiei de proprietari nu se justifică, consideră iniţiatorul. Consumul realizat de aceştia se poate reflecta în contoarele de apă sau în consumul locuinţei per ansamblu, argumentează senatorul PNL.
''În plus, în condiţiile în care animalele mici de companie (pisici, căţei, etc) nu sunt incluse în rândul consumului pe locuinţă sau apartament/persoană consider absurd să contorizăm cvasi-cheltuielile «provocate» de bebeluşi pentru buna desfăşurare a asociaţiei proprietarilor de locuinţe'', mai afirmă Dragoş Luchian în expunerea de motive a proiectului de lege înregistrat la Senat, pentru care iniţiatorul a cerut procedură de urgenţă.
Potrivit textului iniţiativei care modifică legea asociaţiilor de proprietari, minorii de până la 3 ani nu sunt luaţi în considerare în cazul cheltuielilor pe consumuri individuale şi a celor pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari.
Cat caştigă un vlogger roman
Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care a discutat Business Magazin arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari. "Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube", explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online "10 lucruri", răspunzând la întrebarea "cum reuşeşti să trăieşti de pe urma canalelor de YouTube". "Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640x480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»", spun ei.
Canalul "10 lucruri" are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. "În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări - n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică", explică Ionuţ Bodonea, care detaliază şi motivele: "Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi".
Creditul pentru consum şi-a încetinit ritmul de scădere
Creditul pentru consum şi alte scopuri şi-a încetinit de circa cinci ori ritmul anual de scădere, anul trecut, declinul componentei în valută fiind contrabalansat de componenta în lei, se arată în datele Băncii Naţionale a României (BNR). "În ceea ce priveşte creditul pentru consum şi alte scopuri, acesta şi-a încetinit de circa cinci ori ritmul anual real de scădere (până la—1,7%), în condiţiile în care declinul (accelerat) al componentei în valută a fost aproape în întregime contrabalansat de revigorarea componentei în lei. Pe acest din urma segment, o posibilă influenţă stimulatoare a fost exercitată în cea de-a doua parte a anului 2015, de simplificarea procedurii de verificare a veniturilor solicitanţilor de împrumuturi, ca urmare a unei conveţii încheiate între Asociaţia Română a Băncilor şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală", informează BNR.
Potrivit instituţiei, creditul intern s-a majorat cu 4,5% faţă de sfârşitul anului anterior (variaţie reală), contribuţii în acest sens revenind atât împrumuturilor destinate sectorului guvernamental (rata reală de creştere de 5,7%), cât şi creditului către sectorul privat (^4%).
Din perspectiva sectoarelor instituţionale, spune BNR, avansul creditării a fost imprimat îndeosebi de creşterea stocului împrumuturilor către gospodăriile populaţiei (^6,7%).
