Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Veşti bune pentru economie sau previziuni false?

Ziarul de Vrancea
4 feb 2016 404 vizualizări
Comisia Europeană a îmbunătăţit uşor estimările privind PIB al Romaniei,dar avertizează asupra unor riscuri

Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit marginal prognozele de creştere economică pentru Romania, dar a avertizat asupra riscurilor reprezentate de legea dării în plată şi de majorarea substanţială a deficitului bugetar în acest an şi în 2017, cand acesta ar urma să treacă de limita de 3% admisă în UE. Estimările privind ratele de creştere economică au fost revizuite pozitiv cu 0,1 puncte procentuale, atat pentru 2016 şi 2017, la 4,2% şi 3,7%, cat şi pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit prognozei economice de iarnă, publicată de CE ieri. Anterior, Comisia a estimat, în toamnă, creştere economică pentru Romania de 3,5% pentru anul 2015, la 4,1% pentru 2016 şi la 3,6% pentru 2017. "Susţinută de majorarea salariilor şi relaxarea fiscală, creşterea economică ar urma să atingă un varf în 2016, urmat de o uşoară moderare anul următor. Inflaţia este prognozată să se accelereze de la mijlocul anului 2016, alimentată de creşterea salariilor. Din cauza reducerilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor, deficitul bugetar se va majora substanţial. Noile iniţiative legislative vizand sectorul financiar reprezintă riscuri pentru perspectiva macroeconomică", se arată în raportul Comisiei. Creşterea economică a Romaniei în trimestrul al patrulea a fost "surprinzător de puternică", de 3,6% faţă de trimestrul al treilea al anului anterior, avand în vedere declinul semnificativ al producţiei agricole, notează Comisia. "Consumul privat avanseză puternic, susţinut de venitul disponibil mai mare şi de revenirea creditării în lei. Investiţiile şi-au păstrat trendul pozitiv. Indicatorul de încredere economică a atins maximul a şapte ani în trimestrul al treilea, indicand o menţinere a trendului. Creşterea PIB pentru anul trecut este estimată astfel la 3,6%, cel mai raid ritm începand din 2008", potrivit executivului UE. Cererea internă va rămane motorul creşterii în 2016 şi 2017. Reducerea TVA la începutul anului, inflaţia negativă şi majorarea salariului minim din luna mai vor susţine consumul şi vor împinge creşterea economică pană la 4,2% anul acesta. În 2017, odată cu revenirea inflaţiei şi cu diminuarea impactului măsurilor de relaxare fiscală, creşterea consumului probabil va încetini. "Creşterea economică este estimată să rămană, însă, peste potenţial, la 3,7%", potrivit CE. O încredere stabilă a investitorilor, creşterea în continuare a creditării în lei şi eliminarea taxei pe construcţii speciale din 2017 vor ajuta la menţinerea unui ritm pozitiv al investiţiilor private în perioada analizată. Creşterea investiţiilor publice va încetini în acest an, odată cu declinul absorbţiei de fonduri europene, urmand să revină anul următor. Comisia şi-a înrăutăţit aşteptările privind deficitul bugetar pentru acest an, la 3% (pe standarde ESA), faţă de 2,8% cat anticipa anterior, în timp ce pentru anul următor aşteaptă acum un deficit de 3,8%, faţă de estimarea precedentă de 3,7%. Pentru anul trecut, deficitul bugetar este prognozat la 1,1%, cu o scădere uşoară faţă de procentajul de 1,2%, înaintat de Comisie în noiembrie anul trecut."În pofida creşterii economcie robuste, deficitul bugetar este estimat să urce semnificativ în intervalul de prognoză, ca urmare a reducerilor de taxe şi creşterilor de salarii", potrivit Comisiei.

Dezastru la Transporturi:3 miliarde lei, necheltuiţi în bugetul 2015

Ministerul Transporturilor a fost anul trecut instituţia cu cea mai mare neexecuţie a bugetului - 3 miliarde de lei nefolosiţi în 2015, a declarat Dragoş Paslaru, consilier al primului ministru, la colocviul "Creşterea economică potenţială". Bugetul consolidat a încheiat anul 2015 cu un deficit de 1,47% din PIB (10 mld. lei). Pană a se ajunge aici însă statul a cheltuit în ultima lună din an 2,2% din PIB (15 mld. lei) peste veniturile din această decembrie, trecand, astfel, de la un excedent de 0,7% din PIB (5,2 mld. lei) la un deficit de 10 miliarde de lei. Excedentul la 11 luni a fost obţinut, în bună măsură, prin neexecutarea cheltuielilor de investiţii. La 11 luni, cheltuielile totale de investiţii erau de doar 26 miliarde de lei, faţă de un program anual de 45 mld. lei. Pe ultima lună s-a mai recuperat ceva, dar important pe ce s-au cheltuit banii, scrie ZF. Potrivit lui Dragoş Paslaru, Ministerul Transporturilor, care gestioneză fondurile pentru infrastructură, nu a cheltuit anul trecut 3 miliarde de lei din fondurile alocate. Acest lucru înseamnă un sfert din bugetul alocat iniţial. “Nu există (în administraţie – n.red.) niciun fel de gandire privind secvenţialitatea proiectelor”, a explicat Paslaru. “Ne-am concentrat foarte mult pe unde să treacă autostrada sau calea ferată şi nu ne-am gandit la secveţinalitate - cine, cand cum, care sunt paşii. Gandim pe zece ani un proiect dar nu-l gandim pe stadii de execuţie, de construcţie, de finanţare.” Potrivit consilierului primului ministru, lumea are impresia că noi nu avem bani din această cauză nu se fac autostrăzi “Problema nu este de finanţare. BEI ne dă 6 mld. euro pentru infrastructură cu dobandă aproape de zero. (...) Mergem aşa din ignoranţă şi pentru că nu există nicio presiune de jos în sus care să determine mai multă coerenţă. Romania este o ţară uşor de cumpărat cu paine şi circ", a arătat el. Paslaru mai spune că 30% din bugetul total al statului “sunt bani daţi aiurea”. “În Botoşani hartia igenică (cumpărată de instituţii – n.red.) este de 30 de ori mai scumpă decat în Bucuteşti, aceasta este risipa banului public.”

Pentru un singur credit economisesc cinci persoane

În sistemul de economisire-creditare, pentru ca un client să poată beneficia de un credit, este nevoie de 3-5 persoane care doar să economisească, chiar dacă la finalul contractului utilizează banii în alt scop decat cel locativ,afirmă şeful subsidiarei bauspar din Cehia a grupului Erste,Jiri Plisek "Avem nevoie de 3-5 persoane cel puţin care doar să economisească, fără a atrage un credit la finalul perioadei de depunere, pentru ca un client să poată beneficia de un împrumut. Noi numim aceşti clienţi care doar economisesc drept clienţi prietenoşi (friendly client - n.r.), iar rolul acestui tip de clienţi pentru funcţionarea sistemului este de neînlocuit, pentru că beneficiarul unui credit mediu împrumută mai mulţi bani decat economiseşte un client mediu", a explicat Plisek, în cadrul unei vizite de lucru a Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din Romania (ABDLR) la Praga. Asociaţia este compusă din cele două bănci de economisire-creditare cu activitate pe piaţa romanească, respectiv BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL). Plisek a arătat că cehii sunt încurajaţi de stat să economisească, prin prima anuală pe care o primesc, iar aceştia îşi pun în schimb banii la dispoziţie în sistem pentru ca alte persoane să beneficieze de o finanţare în scop locativ, fiind încurajată astfel creditarea pentru achiziţia şi reconstrucţia/renovarea de locuinţe. "Acesta este mecanismul sistemului de economisire pentru locuinţe şi, atunci cand luăm în considerare funcţionalitatea sa, nu este important pentru ce foloseşte clientul banii obţinuţi din sistemul de economisire pentru locuinţe, ci este crucial cat de mulţi bani proveniţi din sistem sunt utilizaţi pentru finanţarea industriei locative. Dacă toată lumea economiseşte şi apoi ia un credit, sistemul nu va funcţiona", a punctat Plisek. În cazul băncii pe care o conduce, din 700.000 de clienţi în total, doar 140.000 de clienţi au accesat un împrumut, respectiv 1 din 5 persoane.

O mică companie din SUA a învins gigantul Apple

Compania Apple a fost condamnată de instanţa din SUA să plătească 625,6 milioane de dolari, într-un proces în care a fost acuzată de către VirnetX Holding că a încălcat mai multe patente pentru funcţii de comunicare ale iPhone, iPad şi altor dispozitive, potrivit Wall Street Journal. VirnetX a acuzat în 2010 Apple că FaceTime şi o funcţie legată de reţele private virtuale (virtual private networks -VPN) încalcă patentele companiei. Un reprezentant al Apple a declarat că producătorul iPhone intenţionează să facă apel la decizia justiţiei. Acţiunile VirnetX au crescut cu 30% în timpul şedinţei de tranzacţionare, iar ulterior, în operaţiuni cu instrumente derivate, titlurile au avansat cu 89%. VirnetX este o companie care obţine cea mai mare parte a veniturilor din licenţierea patentelor pe care le are în portofoliu. În mai 2010, VirnetX a obţinut despăgubiri de 200 de milioane de dolari într-o dispută cu Microsoft, legată de tehnologia VPN.

Ministrul Transporturilor promite 75 de km de autostradă

Peste 75 de kilometri de autostradă vor fi daţi în folosinţă pană la sfarşitul acestui an, potrivit unei estimări a ministrului Transporturilor, Dan Costescu, prezent joi la o dezbatere privind Masterplanul, organizată de Camera Deputaţilor. "De obicei, pe mandate lungi se poate face acest lucru (estimări-n.r.), în momentul în care îţi planifici nişte lucruri în anul 1-2 şi începi să vezi rezultate în anii 3-4. În cazul nostru, cu un mandate limitat de un an, m-am ferit, pentru că ar fi un fel de asumare a unor lucruri bune realizate de ceilalţi, din urmă", a declarat ministrul Transporturilor. Ministrul a spus că, deşi a evitat să facă estimări, se aşteaptă ca, în acest an, să fie daţi în folosinţă 75-80 de km de autostradă. "E vorba de sectoarele de pe Sebeş – Turda, sectoarele 3 şi 4, de pe sectoarele 3-4 de pe Lugoj-Deva care, împreună cu 3,3 km de pe Bucureşti-Ploieşti… Practic ne aşteptăm ca, undeva la sfarşitul anului, să avem între 75 şi peste 80 de km predaţi", a precizat Dan Costescu.

Iată de ce nu am atras mai multe fonduri UE

Romania ar fi putut avea o rată de absorbţie a fondurilor europene de 90-95% pentru exerciţiul financiar 2007-2013, prin includerea unor proiecte finanţate de la bugetul de stat, dar acestea nu respectă anumite reguli, a spus ieri ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu. "Am fi putut să facem mai mult, aveam unele soluţii. Am putea include proiecte naţionale, fianţate de la bugetul de stat. Acestea ar putea să intre pe alocarea de fonduri 2007-2013. Am analizat un număr foarte mare de proiecte, iar cele la nivel naţional nu respectă anumite reguli şi s-a putut selecta un număr mic de proiecte", a spus Aura Răducu, joi, într-o conferinţă de presă. Ministrul a explicat că, în urma unei analize făcută cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Fondurilor Europene a ajuns la concluzia că rata de absorbţie de 78,74% este "o rată moderată", care ar fi putut fi mai mare prin schimbarea finanţării unor proiecte naţionale, finanţate de la bugetul de stat, însă doar un număr mic de proiecte întrunesc condiţiile pentru primi finanţare europeană.



















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.