Cea mai mare bancă ameninţă că va restrange drastic creditarea
Proiectul legii dării în plată, în versiunea modificată după retrimiterea în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, va genera o restrangere generală a pieţei creditului şi a intermedierii financiare, apreciază preşedintele BCR, Sergiu Manea."Sunt alarmat de modificările actuale aduse proiectului de lege, de această versiune şi mai radicalizată, care va genera fără doar şi poate o restrangere generală a pieţei creditului şi a intermedierii financiare într-un moment cand Romania are nevoie fundamentală de a importa capital (şi nu mărfuri) pentru a putea finanţa nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv. În aceste condiţii, restrangerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza unor riscuri materiale concrete pentru fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor", afirmă Manea. El speră că raţionalitatea va avea caştig de cauză, pentru că altfel restrangerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza riscurilor pentru deponenţi şi acţionari. Preşedintele BCR consideră că legislaţia "punitiva" şi lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar a devenit un indicator al lipsei de încredere din societate. "Personal, am privit retrimiterea în Parlament a Legii Darii în Plată drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentanţii mediului legislativ şi cei ai consumatorilor să se aplece asupra unor modificări constructive care să ţină cont de constrangerile şi interesele tuturor părţilor, de principiile generale de drept, ale Constituţiei, ale instituţiei contractului", mai spune Manea. El a punctat că angajamentul sistemului bancar de a coopera şi colabora pentru a reglementa "responsabil" împrumuturile pentru consumatori rămane solid, în condiţiile unui proces legislativ care încurajează încrederea investitorilor, creşterea economică, stabilitatea juridică ori accesul la finanţare pentru clienţii (în special tinere familii) care nu au ajuns să dispună de economii substanţiale pentru achiziţii de bunuri cu folosinţă indelungată ori case/apartamente. "Sper ca în al doisprezecelea ceas să înţelegem oportunitatea oferită de Preşedintele Klaus Iohannis pentru consultare şi colaborare. Piaţa nu poate funcţiona atunci cand drepturi, legi şi instituţii fundamentale ale democraţiei şi economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă şi prudentă a instituţiei de credit în susţinerea deponenţilor săi. Schimbarea condiţiilor va atrage măsuri de protecţie şi nu de creştere sau prosperitate", a adăugat şeful BCR. Comisia de buget a Senatului discută, marţi, de la ora 15.00, cererea de reexaminare a legii privind darea în plată a imobilelor ipotecate, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis Parlamentului pe 18 decembrie. Forma trimisă la promulgare de Parlament a fost criticată şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu care declara, la începutul lunii ianuarie, că senatorii şi deputaţii trebuie să aibă în vedere, la reexaminarea legii dării în plată, recomandările primite, inclusiv de la Banca Central Europeană, astfel încat legea să îi protejeze pe cei care au credite pentru locuinţe şi nu alte persoane.
Casele de pariuri se plang că Fiscul e prea dur cu ele
Controalele efectuate de ANAF la toate casele de pariuri din Romania, în ultimul trimestru din 2015, cu trei luni înainte ca pariurile să iasă de sub obligaţia de a ceda sub formă de impozit pe profit 5% din venituri, vor duce la închiderea acestora, susţine patronatul Romanian Bookmakers. Directorul executiv al Patronatului Organizatorilor de Pariuri din Romania "Romanian Bookmakers", Doru Gheorghiu, a declarat că în urma controalelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), casele de pariuri vor intra în insolvenţă şi, ulterior, în faliment, iar bugetul statului va pierde venituri de 300 de milioane de euro. "În ultimele patru luni, statul, prin Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) şi ANAF, a ajuns la un pas să falimenteze un sector economic. Cand ANAF o să termine de băgat în insolvenţă casele de pariuri, gaura pentru statul roman va fi de aproximativ 300 de milioane de euro, din care 120 de milioane reprezintă contribuţia anuală sub formă de taxe şi impozite numai din pariuri. Practic, ANAF acţionează împotriva statului roman", a spus Gheorghiu. Romanian Bookmakers susţine că ANAF a decis impozitarea la toate veniturile înregistrate de operatori, deşi potrivit legii, agenţii de pariuri trebuie să returneze, sub formă de premii, 60% din încasări. Însă, asociaţia susţine că venitul operatorului de jocuri de noroc este dat de diferenţa dintre încasări şi premiile plătite, aşa numitul Gross Gaming Revenue (GGR). "Am trimis vreo 20 de adrese, începand de la premierul Cioloş şi vicepremieri. Preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, ne-a dat oarecum dreptate, dare ne-a spus că dacă îi convingem pe cei de la Ministerul Finanţelor, atunci el va opri controalele. Cu el am încercat să ne vedem de mai multe ori, dar ne-am întalnit o singură dată în luna noiembrie", a subliniat Gheorghiu. Operatorii de pariuri tradiţionale susţin că au achitat impozitul minim de 5% din GGR, însă ANAF, la solicitarea ONJN a demarat controale la toate casele de pariuri cu trei luni înainte de modificarea articolului 18 din Codul Fiscal. Controlul ANAF are loc pentru perioada 2009-2015, iar o casă de pariuri, al cărui nume nu a fost făcut public, ar avea de plată 13 milioane de euro, care reprezintă mai mult decat profitul înregistrat în această perioadă.
Un vicepreşedinte de la ASF crede că Astra putea fi salvată
Astra ar fi putut fi salvată de la faliment prin aplicarea mecanismului de rezoluţie, dacă legea ar fi existat în urmă cu un an, întrucat ASF putea identifica riscurile şi interveni cu un plan de redresare, iar părţi ale portofoliului ar fi fost valorificate, apreciază prim-vicepreşedintele ASF. "Situaţia Astra ar fi fost cu totul alta (dacă mecanismul de rezoluţie ar fi existat în urmă cu 1-2 ani - n.r.). Ar fi fost o situaţie mai bună, pentru că este foarte importantă structura portofoliului unei companii ce poate intra în redresare sau rezoluţie. În primul rand, cred că Astra, dacă prindea această lege, ar fi fost potrivit să intre într-un plan de redresare ca intervenţie timpurie a autorităţii, puteau fi identificate toate riscurile la care a fost expusă societatea, iar timpul ar fi curs în favoarea societăţii", a declarat prim-vicepreşedintele ASF, Cornel Coca-Constantinescu, la o conferinţă de specialitate. El a arătat că, pe de altă parte, din punct de vedere al structurii portofoliului, Astra este o societate care deţine şi asigurări de viaţă, nu numai asigurările generale (RCA şi alte tipuri de asigurări), iar poliţele de mviaţă au mult mai multă consistenţă în ceea ce priveşte elementele de activ. Întrebat dacă asigurătorul ar fi putut fi salvat în cazul în care legea rezoluţiei era votată înainte de deciderea intrării în faliment, Coca-Constantinescu a spus că, deşi este foarte greu de dat un răspuns exact, consideră că societatea putea fi salvată. "După părerea mea, aşa cum cunosc compania, eu cred că da. Cred că situaţia societăţii Astra ar fi fost cu totul alta, iar situaţia asiguraţilor ar fi fost cu totul şi cu totul alta. Un plus de de protecţie a consumatorului, a asiguratului s-ar fi văzut indiscutabil, o incidenţă semnificativă asupra dezechilibrelor din piaţă cu siguranţă ar fi existat. Cred că anumite părţi ale portofoliului Astra ar fi putut să continue fie prin vanzarea acestor portofolii, fie prin administrarea de către societatea care ar fi rămas", a precizat Coca-Constantinescu. Astra s-a aflat în proces de redresare financiară din februarie 2014, avand că administrator special KPMG Advisory. La momentul anunţului ASF că va cere falimentul Astra, la finele lunii august, compania avea 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile.
Record istoric pemtru o companie din China
China National Chemical Corp (ChemChina) este aproape de un acord de preluare a producătorului elveţian de pesticide şi seminţe Syngenta pentru 43,7 miliarde franci elveţieni (42,8 miliarde dolari), într-o tranzacţie care ar fi cea mai mare achiziţie de pană acum făcută de către o companie chineză. Compania chineză controlată de stat a oferit un preţ de circa 470 de franci pe acţiune pentru preluarea Syngenta, iar un acord ar putea fi anunţat cel mai devreme miercuri, cand Syngenta va publica rezultate financiare, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Preţul ar fi cu 24% mai ridicat faţă de cotaţia de 378,4 franci pe acţiune, înregistrată de compania elveţiană în închiderea şedinţei de luni. Marţi, titlurile companiei înregistrau o creştere de 7,1%, la 405,1 franci. Tranzacţia l-ar ajuta pe şeful ChemChina, Ren Jianxin, să transforme compania în cel mai mare furnizor de pesticide şi substanţe chimice pentru agricultură, notează Bloomberg. Reprezentanţii celor două companii au refuzat să comenteze. La 43 de miliarde de dolari, tranzacţia ar fi cea mai mare achiziţie făcută de o companie din China pană în prezent, depăşind precedentul maxim, înregistrat în 2008, cand China Unicom Hong Kong a preluat China Netcom Group pentru 29 de miliarde de dolari.
Franţa exclude un acord amiabil cu Google pentru taxele restante
Franţa exclude încheierea unui acord amiabil cu Google prin care compania să scape de investigaţii privind taxe restante prin plata unei sume de bani, similar celui încheiat recent de guvernul britanic cu gigantul IT american, a declarat ministrul Finanţelor din Franţa, Michel Sapin. "Autorităţile fiscale din Franţa nu negociază valoarea taxelor daorate. Există o discuţie despre ce reguli se aplică, asta este perfect legitim", a declarat Sapin jurnaliştilor prezenţi la o conferinţă pe teme financiare, transmite Reuters. Sumele în discuţie în Franţa sunt mult "mai mari" decat cele din cazul Marii Britanii, unde Google s-a înţeles cu statul să achite 130 de milioane de lire sterline (187,1 milioane de dolari) pentru a pune capăt unei anchete asupra taxelor neplătite în regat în ultimul deceniu. De asemenea, înţelegerea cu statul britanic prevede ca Google să achite în viitor taxe mai mari decat cele din trecut.
Yahoo vrea să concedieze 15% din angajaţi
Directorul general al Yahoo, Marissa Mayer, a anunţat ieri, 2 februarie, planuri de reducere a costurilor, care includ reducerea cu 15% a forţei de muncă a companiei, sau circa 1.600 de locuri de muncă, precum şi închiderea mai multor divizii, au declarat surse apropiate situaţiei pentru WSJ. Planurile ar putea fi anunţate după publicarea, marţi după închiderea burselor, a rezultatelor financiare ale Yahoo pentru trimestrul al patrulea. Publicaţia nu a specificat care divizii ar putea fi închise. Investitorii activişti au exercitat presiuni în ultimul timp asupra Yahoo pentru vanzarea diviziei core (cheie) a companiei, chiar dacă o vanzare ar implica plata unor taxe mai ridicate decat în cazul unei separări a operaţiunilor respective într-o entitate distinctă. Nu este clar dacă planul pregătit de Mayer ar satisface cererile investitorilor, dar reducerea costurilor ar face afacerile Yahoo mai atractive pentru potenţiali cumpărători. Compania Verizon a anunţat că este interesată de o eventuală achiziţie a Yahoo, în timp ce printre potenţialii cumpărători s-ar număra şi firme din media, precum şi fonduri de investiţii, afirmă analiştii.
