MOZAIC STIRI ECONOMCE: Managerii se aşteaptă la un climat economic însorit
Două treimi dintre directorii executivi din Romania se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economice în 2016, însă pe de altă parte aproape toţi văd economia subterană drept o problemă, în special pentru că se evită impozitarea prin neindicarea veniturilor reale, reiese dintr-un studiu KPMG. Directorii executivi din Romania sunt printre cei mai optimişti din regiune, avand în vedere că, în medie, 51% dintre respondenţii din regiune cred că situaţia economică se va îmbunătăţi într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale şi doar 15% se aşteaptă la vremuri mai grele, arată sondajul realizat de KPMG "Pulse of Economy 2015", realizat în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Aproape toţi managerii din Romania care au participat la sondaj (98%) consideră economia subterană o problemă, faţă de 73% în regiune, iar 39% au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) şi frauda de TVA (21%). Totodată, oamenii de afaceri din Romania au o încredere mai mare în evoluţia pozitivă a euro decat a respondenţilor din celelalte ţări din regiune. La sondaj, realizat online în septembrie, au participat 731 directori executivi şi proprietari de companii din Romania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, care şi-au exprimat opinia cu privire la economiile lor naţionale, moneda Euro, investiţii străine, mediul fiscal şi politica de remunerare şi angajare a companiei lor. "Dintre cei intervievaţi la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creşterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurenţa acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenţi care se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaţilor (potrivit unui procent de 42% dintre respondenţi) şi creşterea cererii pe piaţa internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori", se arată în comunicatul KPMG. Puţin peste jumătate (53%) dintre respondenţii din ţările ECE nu intenţionează să modifice numărul angajaţilor, iar 36% dintre companii planifică angajări, în timp ce 12% intenţionează să facă disponibilizări de personal. De asemenea, 58% dintre participanţii la sondaj intenţionează să crească salariile angajaţilor, în scădere totuşi faţă de sondajul precedent, de la 69%.
Statistica a revizuit în plus creşterea economică pentru 2014
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit pozitiv creşterea economică înregistrată anul trecut, cu 0,2 puncte procentuale, de la 2,8% la 3%, iar valoarea estimată a Produsului Intern Brut a urcat cu 940 milioane lei, la 667,57 miliarde lei preţuri curente, potrivit datelor semidefinitive. În varianta anterioară, publicată în aprilie, INS a revizuit în scădere cu 0,1 puncte creşterea economică din 2014, de la 2,9% la 2,8%, iar PIB s-a situat la 666,63 miliarde lei preţuri curente, cu 0,43% mai puţin faţă de datele anunţate la începutul lunii martie. În 2013, economia a consemnat o creştere de 3,5%. "Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2013 s-a majorat cu 0,1%", se arată într-un comunicat al INS. Potrivit datelor semidefinitite, deflatorul PIB a fost revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale, de la 1,8% la 1,7%. Faţă de estimarea anterioară, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB au înregistrat construcţiile, de la 0% la plus 0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu două puncte procentuale, şi intermedierile financiare şi asigurările, de la -0,1% la -0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -8,5 puncte. Totodată, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţămantul; sănătatea şi asistenţa socială şi-au crescut contribuţia de la 0% la 0,2%, după ce volumul de activitate s-a modificat cu plus 2,1 puncte. Pe de altă parte, au fost consemnate modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, din punct de vedere al utilizării, la cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la 2,7% la 2,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu 0,4 puncte, la cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, de la 0,1% la -0,2%, ca urmare a reducerii volumului său cu 41,9 puncte procentuale. De asemenea, cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice şi-a redus contribuţia de la 0,8% la 0,1%, ca urmare a scăderii volumului cu 5 puncte, în timp ce contribuţia formării brute de capital fix a urcat de la -0,8% la plus 0,6%, după modificarea volumului plus 6 puncte.
GSK cumpără portofoliul de medicamente pentru HIV al Bristol-Myers Squibb
Grupul britanic GlaxoSmithKline (GSK) a convenit preluarea portofoliului de medicamente pentru tratarea HIV al companiei americane Bristol-Myers Squibb, pentru pană la 1,5 miliarde de dolari, care va consolida poziţia pe piaţă a diviziei ViiV Healthcare, relatează Wall Street Journal. Glaxo va plăti Bristol 317 milioane de dolari pentru medicamentele în domeniul HIV aflate în ultimul stadiu de dezvoltare, plus 518 milioane de dolari pentru alte produse, în funcţie de etapa de dezvoltare şi comercială în care se află. Totodată, Glaxo va mai plăti 33 de milioane de dolari pentru portofoliul de produse HIV aflate în etapa iniţială de dezvoltare, plus 587 milioane de dolari în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor condiţii. Acordul va consolida portofoliul ViiV Healthcare, divizie specializată în medicamente pentru HIV deţinută în majoritate de Glaxo, la care grupul Pfizer şi compania japoneză Shionogi sunt parteneri minoritari. ViiV este al doilea mare jucător pe segmentul HIV, în funcţie de cota de piaţă, după Gilead Sciences. Veniturile Glaxo din medicamentele pentru HIV au urcat cu 65% în trimestrul al treilea, compensand declinul vanzărilor diviziei de farmaceutice a grupului.
Apple va lansa serviciul Apple Pay în China
Apple va lansa serviciul Apple Pay în China, posibil din 2016, pentru a concura Alibaba Group Holding şi Tencent Holdings, care domină această piaţă, relatează Reuters. Compania americană se va asocia cu compania de plăţi UnionPay, consorţiu de stat care are monopol pe toate cardurile de plăţi în yuani emise şi utilizate în ţară. În acest fel, Apple Pay va concura serviciile WeChat Payment, al Tencent, şi Alipay, al diviziei Ant Financial a companiei Alibaba, lider pe piaţa de plăţi online din China. "China este o piaţă extrem de importantă pentru Apple", a spus Eddy Cue, vicepreşedinte al Apple pentru software de Internet şi servicii. China, a doua mare economie a lumii, este una dintre cele mai importante pieţe pentru vanzările de iPhone-uri şi tablete ale Apple, dar pană acum compania nu s-a implicat şi pe piaţa plăţilor online. Tranzacţiile online cresc puternic în China, susţinute de proliferarea a sute de milioane de smartphone-uri, utilizate de la plata călătoriilor cu taxiurile şi a meselor în oraş pană la achiziţia de bunuri în magazine. UnionPay a anunţat vineri că intenţionează să colaboreze cu serviciul de plăţi Samsung Pay al grupului sud-coreean Samsung, care a fost lansat în acest an.
IKEA scade preţurile în medie cu 2,3%, înainte de reducerea TVA
IKEA Romania reduce preţurile în medie cu 2,3% pentru întreaga gamă a companiei, formată din 9.415 produse, în timp ce pentru cele mai căutate 344 de articole scăderea medie va fi de 15,5%, pentru a redistribui către clienţi reducerea TVA care va intra în vigoare la 1 ianuarie. Scăderile vor fi implementate începand de vineri, 18 decembrie, anticipat faţă de data de 1 ianuarie 2016, la care va fi redus TVA, iar preţurile vor fi neschimbate pană la finalul anului de catalog IKEA - 25 august 2016. Compania nu va mai modifica după data de 1 ianuarie 2016 preţurile ca urmare a implementării reducerii TVA, se arată într-un comunicat al IKEA. Pentru cele mai căutate 344 de produse, preţurile vor coborî cu procentaje cuprinse între 5% şi 43%. Compania a decis să redistribuie scăderea TVA pentru a avea un impact mai mare asupra preţurilor familiilor de produse pe care clienţii le-au căutat cel mai mult în ultimii trei ani.
Astra va fi delistată datorită falimentului
Acţiunile Astra (ATRA), suspendate încă din februarie 2014, vor fi delistate luni de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în urma deciziei instanţei de a admite cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de deschidere a procedurii falimentului în cazul asigurătorului. "Se retrag de la tranzacţionarea pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de BVB (AeRO, n.r.) acţiunile emise de societatea Asigurare - Reasigurare Astra începand cu data de 21 decembrie", se arată într-un anunţ al ASF. Delistarea companiei vine la nici două luni după ce Astra a fost mutată de pe piaţa Rasdaq pe AeRO, din cauza închiderii Rasdaq. Titlurile Astra nu au mai fost tranzacţionate la bursă din februarie anul trecut, în contextul intrării companiei în insolvenţă. AeRO şi Rasdaq sunt ambele administrate de Bursa de Valori Bucureşti Tribunalul Bucureşti a aprobat la începutul lunii decembrie falimentul companiei de asigurare. Totodată, instanţa a numit ca lichidator judiciar provizoriu firma KPMG Restructuring SPRL, care va fi plătită cu 10.000 lei pe lună de către Astra.
Ucraina intră în default din cauza datoriilor către Rusia
Ucraina intră în default cu o datorie de 3 miliarde de dolari către Rusia, contractată înainte de înlăturarea din funcţie a fostului preşedinte Viktor Ianukovici, adancind o dispută care ar putea duce la declanşarea unei acţiuni în justiţie, relatează Bloomberg. Premierul ucrainean Arsenii Iaţeniuk a declarat vineri că guvernul îngheaţă răscumpărarea obligaţiunilor cu scadenţă pe 20 decembrie, cumpărate de Rusia în urmă cu doi ani pentru susţinerea fostului preşedinte ucrainean, cu cateva luni înainte de înlăturarea din funcţie a acestuia. Rusia a anunţat săptămana trecută că va da în judecată Ucraina, dacă plata nu va fi făcută. Autorităţile din Rusia au refuzat în acest an să participe la restructurarea unor datorii ale Ucrainei în valoare de 18 miliarde de dolari, negociată cu creditorii ţării, argumentand că trebuie să beneficieze de termeni mai favorabili, fiind un stat creditor. Cele două părţi au indicat în această lună că sunt dispuse la negocieri pentru restructurarea datoriei de 3 miliarde de dolari şi s-au folosit de oficiali germani pentru medierea unor discuţii. Iaţeniuk a anunţat blocarea plăţii datoriei în şedinţa de guvern de vineri, afirmand că trebuie luate măsuri după ce Rusia a refuzat să semneze acordul de restructurare.
