MOZAIC STIRI ECONOMICE: Centrele engros, amendate cu nouă milioane de lei
Direcţia Antifraudă Fiscală a aplicat amenzi de 7 milioane de lei şi a confiscat bunuri şi bani totalizand 2,1 milioane de lei, inclusiv 59 de tone de băuturi alcoolice, în prima săptămană de verificare şi monitorizare în 21 de centre engros din toată ţara. Controalele, parte a operaţiunii "Cristal", care vizează în total 60 de centre engros, au avut loc în săptămana 19-25 octombrie, potrivit unui comunicat al Direcţiei Antifraudă Fiscală. În acest interval au fost verificaţi 1.237 de contribuabili, dintre care în cazul a 13 a fost dispusă suspendarea activităţii pentru nedotare cu case de marcat. Inspectorii antifraudă au interzis în cazul a 123 de contribuabili una dintre activităţile de comerţ engros şi endetail, în cazul celor care le desfăşurau simultan, în mod nelegal, iar 170 au fost chemaţi la sediu pentru continuarea verificărilor amănunţite. Bunurile confiscate includ 78.800 kg legume-fructe şi 58.995 litri de băuturi alcoolice, potrivit comunciatului. La acţiunile de control au participat 568 de inspectori antifraudă, în timp ce 340 s-au ocupat de monitorizarea intrărilor şi ieşirilor din parcurile engros. Direcţia Antifraudă Fiscală notează că au fost verificate 583 de mijloace de transport de marfă. Controalele şi monitorizările se desfăşoară zilnic la toate cele 60 de centre engros, astfel încat în ziua în care un complex comercial nu este pe lista de verificări operative, inspectorii antifraudă vor desfăşura activităţi de monitorizare a respectivului complex. ANAF atenţionează cumparătorii de mărfuri (clienţii centrelor engros) să solicite şi să se asigure că primesc şi deţin, pentru mărfurile cumpărate, toate actele prevăzute de lege, facturi, chitanţe, avize, documente transport, bonuri fiscale după caz, pentru că acţiunile de control şi monitorizare se extind pe întreg traseul bunurilor ce pleacă din centrele engros, pană la consumatorul final, inspectorii verificand toate verigile lanţurilor de comercializare. Inspectorii antifraudă operează analize de risc cu privire la comercianţi, dar şi legate de clienţii acestora, în funcţie de informaţiile rezultate din monitorizarea achiziţiilor intracomunitare şi a importurilor de bunuri. Controale au avut loc la centrele Smart Expo Flora (Bucureşti), Expomarket Doraly (Afumaţi Ilfov), Marlorex şi Frigorifer (Craiova), Euro 2 şi Piaţa de Gros (Timişoara), Brintex (Braşov), West Market (Oradea), Agrotransilvania Dezmir (Cluj), Romalion (Bacău), Gama Center (Ploieşti), Pasărea Phoenix (Iaşi), Pavcom (Targovişte), Galgros (Galaţi) şi Tug (Brăila). Pe lista celor 15 centre engros alese pentru prima serie de verificări au mai fost adăugate încă 6 astfel de complexuri comerciale pe măsura disponibilizării capacităţii de control, dar şi ca urmare a verificărilor lanţurilor de tranzacţionare. Cele 6 centre adăugate pe această listă sunt Grand Siraj (Iaşi), Sucpi (Craiova), Redexpo (Ploieşti), Complex Comercial Transilvania (Tg Mureş), Piaţa agroalimentară Stupini (Braşov) şi Targul Municipal (Craiova).
Olteanu, BNR: Efectele reducerii impozitului pe dividende se vor vedea peste 10-15 ani
Rezultatele scontate ale reducerii impozitului pe dividende, de a stopa scoaterea banilor din ţară de către acţionarii care încasează dividende, vor putea fi măsurate abia peste 10-15 ani, dacă Romania va oferi un cadru legislativ stabil, apreciază viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. Se vorbeşte în ultima vreme despre efectele care se vor produce imediat, de transfer de dividende, de averi aduse înapoi în Romania, ca urmare a scăderii impozitului pe dividende. Ei bine, acest lucru se va întampla peste 10-15 ani, aşa cum a fost în statele care aveau astfel de măsuri aplicate şi care asigurau un mediu legislativ stabil", a declarat miercuri Olteanu la o conferinţă despre mediul de afaceri şi rolul său în echilibrul macroeconomic, organizată la BNR. El a arătat că statele care au aplicat asemenea măsură şi au obţinut efectul de păstrare a averilor au un cadru legislativ încurajator şi stabil, precum şi un cadru judiciar care să protejeze averile şi afacerile. "Dacă Romania a ales această metodă, e foarte bine, dar reuşita o vom măsura peste 10-15 ani şi doar dacă vom reuşi să asigurăm stabilitatea, deci discuţiile trebuie completate cu acest element foarte important", a mai spus Olteanu. Guvernul a aprobat, marţi, măsurile fiscale privind devansarea cu un an a reducerii impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, reducerea TVA la 9 la sută pentru livrarea apei şi impozitarea diferenţiată pentru microîntreprinderi. Executivul a decis ca reducerea cotei de impozitare de la 16% la 5%, aplicabilă dividendelor distribuite persoanelor romane, fizice şi juridice, precum şi dividendelor obţinute, din Romania, de persoane nerezidente, să intre în vigoare începand cu 1 ianuarie 2016. "Această măsură de reducere a impozitului pe dividende urmăreşte, în special, obţinerea unor efecte economice pozitive prin creşterea volumului de investiţii şi favorizarea dezvoltării societăţilor de tip holding, încurajarea capitalului romanesc, încurajarea păstrării în ţară a capitalului romanesc, încurajand, totodată, şi restructurarea societăţilor comerciale în scopul adaptării lor la exigenţele mediului economic şi financiar, naţional şi european", a declarat marţi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Romania, pe locul 37 în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri
Romania ocupă poziţia 37 din 189 de ţări, în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, dar este devansată de ţări precum Macedonia, Georgia şi statele baltice, şi stă cel mai prost în privinţa accesului la electricitate. Anul trecut, Romania ocupa locul 48 în clasament, dar în urma modificării de către Banca Mondială a indicatorilor folosiţi la calcularea uşurinţei de a face afaceri, poziţia a fost îmbunătăţită în clasamentul anului trecut la 37. Mediul de afaceri din Romania este mai puţin primitor decat cel din Macedonia (12), Estonia (16), Lituania (20), Letonia (22), Georgia (24), Polonia (25), Cehia (36), potrivit topului "Doing Business 2016" publicat miercuri de Banca Mondială. În urma Romaniei se află state precum Bulgaria (38), Croaţia (40), Ungaria (42), Italia (45), Rusia (51) şi Turcia (55) şi Grecia (60). Romania se află alături de China, Franţa şi Grecia printre ţările care au redus nivelul impozitării muncii şi al contribuţiilor obligatorii. Astfel, Romania a redus contribuţiile pentru asigurările sociale ale angajatorilor, de la 20,8% la 15,8%, din octombrie 2014. De asemenea, Romania este menţionată pentru introducerea obligativităţii registrului electronic pentru licitaţii şi pentru îmbunătăţirea prevederilor referitoare la respectarea contractelor în timpul insolvenţei şi a probabilităţii de suces a reorganizării. Tot în privinţa insolvenţei, Romania a simplificat procedurile şi a limitat la trei ani perioada de implementare a planului de reorganizare. Romania se află pe primul loc în ceea ce priveşte comerţul internaţional ( cu 100 de puncte), pe locul 45 din 189 în privinţa uşurinţei de a începe o afacere, pe 105 în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construcţii, pe 133 în cazul accesului la electricitate şi pe 64 în cel al înregistrării proprietăţilor. Totodată, Romania ocupă locul 7 în privinţa accesului la creditare, 57 în cel al protejării investitorilor minoritari, 55 în cazul plăţii taxelor şi pe 37 la respectarea contractelor. În cazul rezolvării cazurilor de indolvenţă, Romania se află pe locul 46.
Fermierii pot obţine putere mai mare de negociere prin cooperative
Ministerul Agriculturii va depune miercuri în Parlament noua lege a cooperativelor agricole, prin care vrea să convingă fermierii să se asocieze oferindu-le scutiri de impozite, astfel că pot fi înregistrate scăderi de preţuri, de exemplu la lapte, a declarat ministrul de resort, Daniel Constantin. "Astăzi (miercuri, n.r.) vom depune legea la Parlament, mă bucur că există consensul şi altor forţe politice să semneze această iniţiativă, mă refer la UDMR, la Partidul Social Democrat, la ALDE. Depunem această iniţiativă şi sper să treacă destul de repede de Parlament, să trecem de la faza de a-i convinge pe fermieri să-i stimulăm să creeze cooperative. În primul rand modificand conceptul. Mulţi aţi spus că ne întoacem la cooperative. Sunt cooperative pe principii moderne care funcţionează şi astăzi în toate ţările europene, a căror utilitate fermierii o cunosc şi îşi doresc să se întoarcă la aceste cooperative, dar, repet, pe principii moderne. Schimbăm definiţia. Nu obligăm pe nimeni să se înscrie acolo ci-i prezentăm avantajele pe care le are", a afirmat Constantin la targul Indagra. Potrivit acestuia, fermierii înscrişi într-o cooperativă răman proprietarii produselor obţinute, dar trebuie să comercializeze în comun cel puţin 50% din producţie. "Sunt trei facilităţi majore pe care dorim să le introducem pentru a-i convinge pe fermieri. În primul rand, scutirea de la impozitul pe norma de venit. şi aici sunt 700.000 de persoane fizice care primesc subvenţii de la APIA şi care plătesc acest impozit. Ei reprezină ţinta noastră pentru aceste cooperative. Doi, să scutim de la plata impozitului pe proprietate. şi aici mă refer la utilaje, clădiri, terenuri pe care le au în proprietate şi cu care vin în cooperativă şi în al treilea rand cooperativa în ansamblul ei - pentru că multe sunt deja constituite - să beneficieze de 20% scutire de la impozitul pe profit pe care îl plătesc an de an. Eu cred că în felul acesta vom reuşi să ne organizăm mult mai bine, vom reuşi pe zona de lapte, de exemplu, să avem un preţ mai bun, asta e marea problemă a producătorilor: nu au forţă de negociere în faţa procesatorilor", a spus Constantin.
Volkswagen a raportat prima pierdere din ultimii 15 ani
Volkswagen a raportat ieri prima pierdere trimestrială din ultimii 15 ani, de 3,48 miliarde de euro, din cauza costurilor legate de scandalul manipulării testelor de poluare ale automobilelor diesel, şi a redus estimările referitoare la profit, relatează Reuters. Analiştii anticipau pierderi de 3,47 milarde de euro. Grupul auto german a alocat în trimestrul al treilea 6,7 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor campaniei de rechemare în service a 11 milioane de vehicule la nivel global, suma fiind uşor peste cea de 6,5 miliarde de euro anunţată la o săptămană după ce a recunoscut public manipularea testelor emisiilor, pe 18 septembrie. Din aceste motive, Volkswagen a anunţat că se aşteaptă ca profitul operaţional din acest an să scadă semnificativ sub nivelul record de 12,7 miliarde de euro obţinut în 2014. Excluzand costul scandalului, producătorul auto anticipează că marja operaţională va fi de 5,5%-6,5% în acest an, după nivelul de 6,3% atins anul trecut.
Exporturile sofisticate, şansă pentru Romania
Romania ar trebui să-şi construiască modelul economic pe exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, pe langă materii prime, şi pe un nivel al exporturilor superior importurilor, după exemplul statelor care au ieşit caştigătoare din criza economică, apreciază Valentin Lazea, economistul şef al BNR. "Ce fel de model de economie văd eu personal ca fiind caştigător pentru Romania? Caştigătoarele din criza prin care am trecut sunt statele care au exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, şi nu doar exporturi de materii prime. De asemenea, caştigătoare au fost ţările care au avut un plus de cont curent, cu nivelul exporturilor peste cel al importurilor, iar perdante au fost cele cu deficit de cont curent, precum Brazilia, Nigeria şi alte ţări exportatoare de materii prime", a afirmat miercuri Lazea la o conferinţă despre mediul de afaceri şi rolul său în echilibrul macroeconomic, organizată la BNR. Din prima categorie fac parte Polonia sau Ungaria, în timp ce Romania se află oarecum la intersecţia celor doua direcţii. Pentru a urma direcţia ţărilor caştigătoare, Romania ar trebui să treacă pe plus la contul curent. "Deci putem s-o luăm şi în sus, către ţările caştigătoare, dar asta ar însemna că şi Romania poate şi trebuie să aibă un plus de cont curent, idee respinsă pană în prezent. Nu e nicio ruşine şi nicio nenorocire dacă exporţi mai mult decat imporţi, din punctul meu de vedere", a punctat Lazea.
Profitul Apple a urcat cu 31%
Profitul Apple a crescut cu 31% în trimestrul patru fiscal, de la 8,47 miliarde de dolari în urmă cu un an la 11,12 miliarde de dolari, susţinut de vanzările din China, care au urcat cu 99%, la 12,5 miliarde de dolari, relatează MarketWatch. Veniturile totale ale grupului au avansat cu 22%, la 51,5 miliarde de dolari, de la 42,12 miliarde de dolari în intervalul similar al anului 2014. Analiştii anticipau venituri de 51,1 miliarde de dolari. Creşterea vanzărilor de iPhone-uri au permis companiei să obţină rezultate solide şi să reziste încetinirii cererii pe piaţa globală a smartphone-urilor. Directorul general Tim Cook a spus că se aşteaptă la continuarea creşterii vanzărilor de aparate iPhone în actualul trimestru. Unii analişti s-au întrebat dacă livrările de iPhone-uri ar putea scădea în trimestrul curent comparativ cu nivelul record de 74,46 milioane de unităţi atins anul trecut."Suntem încrezători că putem creşte în acest trimestru, în pofida bazei record de comparaţie", a afirmat Cook într-un interviu acordat Wall Street Journal. Acţiunile Apple, în creştere de 9% în acest an, au urcat imediat după raportarea rezultatelor trimestriale, dar după închiderea şedinţei de tranzacţionare de marţi au trecut pe o uşoară scădere.
