MOZAIC STIRI ECONOMICE: A crescut deficitul comercial la produse agroalimentare
În aceste condiţii, în primele şapte luni din 2015, deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 69,4 milioane de euro, în urcare cu 14,3 milioane de euro (^26%) faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2014.
Porumbul şi ţigaretele au adus cele mai mari încasări din exporturi în perioada ianuarie — iulie 2015, acestea fiind urmate de grâu, seminţe de rapiţă şi orz. Astfel, în perioada menţionată au fost exportate 3,21 milioane de tone de porumb, în valoare de 618,5 milioane de euro, faţă de 1,09 milioane de tone (332,2 milioane de euro) în aceeaşi perioadă din 2014, precum şi 28.800 de tone de ţigări de foi şi ţigarete (încasări de 511,2 milioane de euro) comparativ cu 22.000 de tone (377,2 milioane de euro) în primele 7 luni din 2014. Cantitatea de grâu exportată a totalizat 1,6 milioane de tone (330,2 milioane de euro) în perioada ianuarie-iulie 2015, faţă de 2,12 milioane de tone (430,6 milioane de euro) la 7 luni din 2014, marcând un declin cantitativ de 529.400 de tone (-24,9%). Veniturile obţinute au fost diminuate cu peste 100 de milioane de euro faţă de perioada similară din anul precedent.
Totodată, din exporturile de seminţe de rapiţă — 456.500 tone — au fost încasate 172,6 milioane de euro în primele 7 luni din acest an, comparativ cu suma de 180,9 milioane de euro obţinută în aceeaşi perioadă din 2014, dar pentru o cantitate de 521.700 tone.
Peste 80% din importuri provin din UE
Potrivit statisticii MADR, au mai fost obţinute venituri suplimentare din exportul de orz (^53,2 milioane de euro), boabe de soia (^15,6 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (^13,4 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (^10,9 milioane de euro) şi carne de pasăre (^9,1 milioane euro). Pe de altă parte, în perioada menţionată au fost încasări mai scăzute din exporturile de seminţe de floarea-soarelui (-39,4 milioane euro) şi de animale vii din speciile bovine, ovine sau caprine (-30,1 milioane de euro).
Raportat la primele şapte luni din anul 2014, importurile au avansat în diferite proporţii la majoritatea grupelor de produse agroalimentare. Astfel, au fost înregistrate scăderi valorice la animale vii din specia porcine (-13,9 milioane euro), carne de pasăre (-6,3 milioane euro), precum şi la turte de soia (-1,4 milioane euro) pe fondul diminuării preţurilor, deşi cantitatea importată a fost majorată cu 28.300 tone.
Uniunea Europeană a rămas principalul partener în comerţul agricol al României, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie având o pondere valorică de 61,7%, iar achiziţiile din statele membre UE au fost de 80,8%.
Volkswagen a avut mai multe versiuni ale softului de manipulare a emisiilor
Grupul auto Volkswagen a avut, de-a lungul timpului, mai multe versiuni ale softului pentru inducerea în eroare a testelor de emisii ale motoarelor diesel, afirmă surse din cadrul companiei şi un oficial american, transmite site-ul agenţiei Reuters. În cursul celor şapte ani în care s-ar fi manipulat testele de emisii, Volkswagen a folosit softuri pentru cel puţin patru tipuri de motoare, explică trei surse, printre care se numără un manager al VW.
Reprezentanţele VW din Germania şi din Statele Unite au refuzat să comenteze informaţiile. Întrebat câţi oameni din companie ştiau despre sistemele de manipulare a testelor de emisii, un purtător de cuvânt al Volkswagen a declarat: "Depunem eforturi intense pentru a afla cine ştia şi ce, dar este prematur să spunem".
Grupul auto german Volkswagen a anunţat la sfârşitul lunii septembrie că circa 11 milioane de vehicule, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Dispozitivul incriminat este programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situaţiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor.
Un nou terminal, inaugurat la Aeroportul din Iaşi
Un nou terminal de 3.600 de metri pătraţi a fost inaugurat, sâmbătă, la Aeroportul Iaşi, după o investiţie de 11 milioane de euro. Preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului din Iaşi, Marius Bodea, a anunţat că, începând din 9 decembrie, va fi introdusă o nouă cursă pe aeroportul ieşean, către Istanbul, care va fi operată de Tarom.
Noul terminal, al treilea, are o suprafaţă de aproximativ 3.600 de metri pătraţi, are şase birouri check-in şi va asigura o capacitate de procesare de 320 de pasageri pe oră. Celelalte două terminale vor fi, la rândul lor, funcţionale, acestea fiind însă de mai mici dimensiuni.
Conducerea Aeroportului din Iaşi susţine că noul terminal va deveni complet operaţional în 25 octombrie, când vor fi introduse cele cinci curse anunţate către Bucureşti, Paris, Londra şi Roma, toate operate de Blue Air, şi München, operată de Tarom. "În urmă cu trei ani, pe Aeroportul din Iaşi aveam o singură cursă externă, către Viena, acum vorbim de 14 rute, iar lucrurile se schimbă cu o dinamică uimitoare. Cursa spre Istanbul, pe care o introducem din 9 decembrie, este una foarte importantă, pentru că Istanbulul îşi propune să ajungă aeroportul numărul doi în lume, ca trafic, după Atlanta din Statele Unite. Practic, Iaşiul va fi legat de întreaga lume", a spus Marius Bodea, preşedintele CA al Aeroportului din Iaşi.
Conducerea aeroportului ieşean estimează că la finalul acestui an traficul va atinge 350.000 de pasageri, iar în 2016 va depăşi 500.000 de persoane.
O gospodărie din trei consideră că venituri pană la 2000 de lei acoperă cheltuielile curente
O treime din gospodării considera, în 2014, că poate efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei şi 2.000 lei, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS).
"Aproape o treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei şi 2.000 lei, dar ceva mai mult de jumătate dintre gospodării au nevoie de cel puţin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Peste un sfert din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar", se arată în document.
Potrivit datelor INS, în general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor. "Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, dacă în mediul rural puţin peste 21% din gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1.000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare doar pentru 6% din gospodării", informează documentul citat. Dintre gospodăriile urbane, 67% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar.
Potrivit raportului asupra stabilităţii financiare, la nivel agregat, îndatorarea populaţiei este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la bănci şi 5 miliarde lei la IFN, iunie 2015), raportul serviciul datoriei creditelor bancare în venitul net bănesc reducându-se cu 2,8 puncte procentuale în perioada analizată (decembrie 2013 — iunie 2015).
