MOZAIC STIRI ECONOMICE: Clienţii Volksbank cu credite în franci sunt chemaţi la negocieri
Clienţii Volksbank cu credite în franci elveţieni vor fi contactaţi telefonic şi invitaţi la sucursale pentru a le fi prezentată oferta de conversie în lei, valabilă pană la sfarşitul lunii iulie, prin care noul proprietar, Banca Transilvania, va restitui şi comisioanele de risc. "Astăzi (luni - n.r.) a fost dat startul ofertei pentru clienţii Volksbank Romania cu împrumuturi în franci elveţieni, care constă în returnări de comisioane şi reduceri de care pot beneficia, la cerere, aproximativ 18.300 de persoane. Oferta este valabilă în perioada 4 mai - 31 iulie, în peste 100 dintre sediile VBRO din ţară, iar lista cu acestea poate fi consultată pe siteul Volksbank Romania", se arată într-un comunicat al Băncii Transilvania. Clienţii pot merge în unităţile băncii pentru conversia creditelor lunea, miercurea şi vinerea în intervalul 9:00-17:00, iar marţea şi joia pană la ora 19:00. Echipa mixtă BT-Volksbank le va prezenta oferta în detaliu, respectiv totalul reducerilor, soldul creditului în urma aplicării reducerilor, noua sumă lunară de plată şi etapele care trebuie urmate astfel încat un client al Volksbank să devină client al Băncii Transilvania. Banca a precizat că vor avea prioritate clienţii care au rămas buni platnici, pentru acceptarea ofertei de conversie avand la dispoziţie minim 15 zile, iar programarea pentru semnarea documentelor se va face după consimţămantul clientului. Conversia se va realiza la cursul BNR din data semnării documentaţiei, în faţa notarului public. BT va returna debitorilor în franci sumele deja plătite drept comision de risc, prin reducerea soldului împrumutului, la care se adaugă o reducere de 22,5% la soldul creditului rezultat după diminuarea cu comisionul de risc/administrare plătit efectiv şi nerecuperat de clienţi pană la data conversiei. "Astfel, valoarea efectivă a reducerii totale diferă în funcţie de situaţia fiecărui client în parte, ţinandu-se cont de soldul creditului, de sumele de plată scadente la care se face conversia, de eventuale restanţe şi penalităţi sau de situaţiile particulare în care comisionul de risc/administrare a fost deja recuperat de la Volksbank Romania de cătreclienţi", se mai spune în comunicat. Volksbank nu mai calculează şi nu mai percepe, de la 8 aprilie, comision de risc sau administrare, iar pană la 17 mai clienţii beneficiază de cursul de schimb CHF-leu îngheţat la nivelul de la sfarşitul anului trecut. După finalizarea perioadei de valabilitate a ofertei de conversie a creditelor în CHF, dar pană la sfarşitul acestui an, va fi returnat comisionul de risc achitat şi nerecuperat de clienţii cu credite denominate în alte monede decat franci elveţieni din portofoliul existent al Volksbank, prin diminuarea corespunzătoare a soldului creditelor, decizie cu impact asupra a circa 15.000 de clienţi.
Fondurile de pensii au investiţii de 820 milioane euro la Bursă
Fondurile de pensii private deţineau la finele primului trimestru circa 820 milioane euro în acţiunile a 35 de companii romaneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti, după ce la finele anului trecut valoarea se situa la 753 milioane euro, cu investiţii în sectorul financiar, energetic şi farma. La sfarşitul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii şi facultative aveau investiţii de 639,1 milioane lei în acţiunile Fondului Proprietatea, 497,3 milioane lei la Romgaz, 430,2 milioane lei la Banca Transilvania, 354,5 milioane lei - OMV Petrom şi 278,7 milioane lei la Electrica, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) pe baza datelor publicate de administratori. Topul investiţiilor la BVB este completat de Transgaz, cu 261,1 milioane lei, Transelectrica - 170,2 milioane lei, BRD - 169,3 milioane lei, SIF Oltenia - 144,1 milioane lei şi SIF Modova - 78 milioane lei. Acţiunile Fondul Proprietatea, Romgaz, Banca Transilvania, OMV Petrom, Electrica, Transgaz si Transelectrica se regăsesc în portofoliile celor 17 fonduri de pensii, dintre care şapte obligatorii şi zece fonduri facultative. La finele anului 2013, investiţiile la bursă cumulau 426 milioane euro, după ce cu un an în urmă se cifrau la 200 milioane euro, crescand pană în prezent de peste patru ori. Fondurile de pensii private deservesc circa 6,5 milioane de salariaţi romani. Acestea investesc în prezent circa 20% din active, care se apropie de cinci miliarde euro, în acţiuni listate, aproximativ 85% dintre acestea fiind acţiuni romaneşti de la BVB şi restul de 15% titluri străine de pe diferite pieţe UE. Pană la finele primului trimestru, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au obţinut un randament mediu anualizat de 11%, iar cele facultative (Pilonul III) de 8,1%.
Abonamentele la cablu au urcat cu 6%
Numărul abonaţilor la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate contra-cost a crescut anul trecut cu 5,9%, la 6,9 milioane, rata de penetrare la nivel de gospodării ajungand la 92%, a anunţat ieri Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Majoritatea abonaţilor la servicii de retransmisie continuă să recepţioneze programele TV prin intermediul reţelelor de cablu, numărul acestora atingand cifra de 4,38 milioane la finalul anului 2014 (A6,3% faţă de anul 2013), în timp de 2,46 milioane abonaţi recepţionează programele TV prin reţele satelit de tip DTH (A4,7% faţă de anul 2013), iar 68 de mii de abonaţi recepţionează aceste programe prin tehnologie IP (A22,1% faţă de anul 2013)", arată ANCOM, într-un comunicat. La sfarşitul anului 2014, 60% din totalul abonaţilor erau din mediul urban, majoritatea de 80% fiind abonaţi la cablu. În mediul rural, cei mai multi dintre abonaţi (61%) recepţionează programele TV prin intermediul reţelelor satelit de tip DTH. Numărul abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor în format digital a continuat să crească în 2014, ajungand la 4,23 milioane, din totalul de 6,9 milioane de abonaţi (în creştere cu 9% faţă de anul anterior). Dintre aceştia, 58% recepţionează programe TV în format digital prin intermediul reţelelor satelit (DTH), 40% prin cablu, iar 2% prin IPTV. Din cei 4,38 milioane de abonaţi la servicii de retransmisie prin reţele de cablu, 1,7 milioane beneficiau de servicii în format digital (în urcare cu aproape 15%), astfel că rata de penetrare la nivel de gospodării a acestor servicii a ajuns la 23%.
Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 500 milioane euro în aprilie
Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei (BNR) s-au redus în aprilie cu 500 milioane euro, de la circa 30,6 miliarde euro la 30,09 miliarde euro, pe fondul unor ieşiri de aproximativ un miliard euro din rezervele minime în valută constituite de bănci şi restituiri de capital către FMI. În cursul lunii au intrat 536 milioane euro reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene şi conturilor Ministerului Finanţelor Publice cu fonduri europene, se arată într-un comunicat al băncii centrale. Totodată, au avut loc ieşiri de 1,04 miliarde euro, din modificarea RMO în valută, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută incluzand plăţi de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, pentru care BNR a rambursat circa 248 milioane echivalent euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, a cărei valoare se cifrează la 3,58 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) au fost de 33,68 miliarde euro la finele lunii aprilie, faţă de 34,26 miliarde euro la sfarşitul lunii precedente. Plăţile scadente în mai în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 118 milioane euro.
Norvegia ar putea opri alimentarea uriaşului său fond suveran
Norvegia ar putea opri alimentarea uriaşului fond suveran al bunăstării, de 900 de miliarde de dolari, cu veniturile obţinute din vanzările de petrol, din cauza prăbuşirii preţurilor ţiţeiului şi a măsurilor fără precedent de relaxare a politicii monetare, relatează Bloomberg. Directorul general al fondului, Yngve Slyngstad, a avertizat în mai multe randuri, în ultimul an, că fondul ar putea să nu mai reuşească să atingă randamentul ţintit, de 4%, într-o lume a dobanzilor scăzute sau chiar negative. Impactul asupra economiei reale ar putea fi că guvernul va trebui să ţină sub control cheltuielile bugetare. Potrivit unei reguli a guvernului norvegian, utilizarea în buget a banilor din fondul suveran este limitată la randamentul estimat. Asta a însemnat creşterea cheltuielilor în fiecare an, calculate în coroane, odată cu creşterea fondului suveran. Actuala coaliţie de guvernare a anunţat în octombrie anul trecut că în 2015 va folosi o sumă record de 164 de miliarde de coroane (21,8 miliarde de dolari), respectiv circa 3% din fond.
Producătorii din zona euro au majorat preţurile în aprilie
Producătorii din zona euro au majorat preţurile în aprilie pentru prima oară în opt luni, acesta fiind un nou semn că economia regiunii depăşeşte riscul intrării în deflaţie, relatează Bloomberg. Preţurile medii de vînzare au crescut în aprilie, reflectand majorările din Germania, Italia şi Irlanda, a anunţat luni Markit Economics. Indicele privind intenţiile de achiziţii ale managerilor de companii, calculat de Markit, a scăzut uşor luna trecută, la 52 de puncte, de la 52,2 puncte în martie. Un nivel de peste 50 de puncte al acestui indice indică creşterea activităţilor. Raportul vine după ce declinul din ultimele patru luni al preţurilor de consum din zona euro a luat sfarşit în aprilie, susţinand opinia preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, că programul de suplimentare a lichidităţilor cu 1.100 de miliarde de euro, pană în septembrie 2016, începe să dea rezultate. Intensificarea activităţilor economice, din Germania şi pană în Spania, susţine redresarea pieţei muncii, şomajul fiind pe un trend de scădere lentă. "Indicii referitori la preţuri au început să crească, iar angajările înregistrează cel mai mare avans după jumătatea lui 2011", a declarat Chris Williamson, economist şef la Markit.
Înmatriculările Dacia în Franţa au scăzut cu 10%
Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au scăzut cu 9,8% în primele patru luni ale acestui an, la 35.766 unităţi, înregistrand cel mai puternic declin în randul mărcilor cu un volum mare al vanzărilor, în timp ce piaţa a înregistrat o creştere de 5,6%, la 648.087 de unităţi. La finalul primelor patru luni cota de piaţă a mărcii romaneşti se situa la 5,52%, în uşoară creştere de la 5,13%, la 31 martie. În aprilie 2014, Dacia deţinea pe piaţa franceză o cotă de 6,46%. Înmatriculările Dacia au scăzut în aprilie cu 0,2%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 11.269 de autoturisme, conferind mărcii o cotă de piaţă de 6,6%. Piaţa auto franceză a consemnat în aprilie o creştere de 1,8%, la 204.095 de autoturisme noi înmatriculate. Dintre modelele Dacia, Sandero se află pe locul 9 în clasamentul celor mai bine vandute modele de pe piaţa franceză, cu 16.056 de unităţi comercializate în primele patru luni şi o cotă de piaţă de 2,5%, urmat de Duster, pe locul 13, cu 13.254 autoturisme noi înmatriculate şi o cotă de 2%. În top 100 se mai află Dacia Lodgy, pe poziţia 65, cu 2.450 de unităţi înmatriculate şi o cotă de 0,4%, Dacia Logan MCV II, pe locul 78, cu 2001 unităţi şi 0,3% cotă de piaţă, precum şi Dacia Dokker, pe locul 94, cu 1.510 unităţi şi o cotă de 0,2%.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
