Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: La loteria fiscală se caştigă doar mărunţiş

Ziarul de Vrancea
21 apr 2015 546 vizualizări
9.150 de persoane au mers în unităţile ANAF să-şi revendice premiul la loteria fiscală, caştigul ajungand astfel la 109 lei

Aproape 9.150 de persoane au depus cereri pentru revendicarea premiilor la prima loterie a bonurilor fiscale organizată în Romania, caştigul ajungand astfel la 109 lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor centralizate la finele săptămanii trecute. Cei care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei - date rezultate în urma extragerii - , se pot prezenta în continuare la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, termenul de revendicare fiind 13 mai. Premiile vor fi acordate în termen de trei luni. Fondul total de premii este de un milion de lei, care se va împărţi în mod egal la numărul total de bonuri caştigătoare şi validate de ANAF. Un bon este caştigător dacă a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează potrivit legislaţiei, sunt lizibile informaţiile, are valoarea totală exprimată în lei, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă şi nu are menţionat niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului. Sunt valabile bonurile fiscale achitate cu cardul, cu bonuri de masă, precum şi cele eliberate de casele de schimb valutar sau de firme neplătitoare de TVA. Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, de Sărbători. La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară. La extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise într-un interval stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

Romania a înregistrat al treilea cel mai scăzut deficit din UE

Romania a înregistrat anul trecut al treilea cel mai scăzut deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 1,5% din PIB, după Lituania şi Letonia, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat, în timp ce doar Danemarca, Germania, Estonia şi Luxemburg au consemnat excedent bugetar. Eurostat notează că veniturile guvernamentale ale Romaniei au reprezentat 33,4% din PIB anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au situat la 34,9% din PIB. Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,8% în termeni reali faţă de 2013, la 666,637 miliarde de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică. La nivelul UE, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, în condiţiile în care 12 state membre au înregistrat un deficit de peste 3% din PIB. Cipru a consemnat cel mai ridicat deficit ca procent din PIB din UE anul trecut, de 8,8%, în spatele său poziţionandu-se Spania (5,8%), Croaţia şi Marea Britanie (ambele 5,7%). La polul opus s-au situat ţările care au înregistrat excedent bugetar, clasamentul fiind condus de Danemarca (1,2%), urmată de Germania (0,7%), Estonia şi Luxemburg (ambele 0,6%). Datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a Romaniei s-a situat la 39,8% din PIB în 2014, a patra cea mai scăzută valoare la nivelul UE. Estonia a consemnat cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB din UE, de 10,6%, fiind urmată de Luxemburg (23,6%) şi Bulgaria (27,6%). La nivelul UE, datoria guvernamentală din 16 state s-a ridicat la peste 60% din PIB-ul ţărilor respective anul trecut, cel mai înalt nivel fiind înregistrat în Grecia (177,1%), Italia (132,1%) şi Portugalia (130,2%). Datele prezentate de Eurostat se bazează pe primele cifre raportate în acest an de statele membre pentru perioada 2011-2014, în scopul aplicării procedurii de deficit excesiv, biroul oficial de statistică al UE arătand că are reţineri în ceea ce priveşte calitatea unora dintre informaţiile furnizate de Bulgaria şi Portugalia.

Ponta vrea salarii mai mari pentru personalul din autorităţile de management

Personalul din autorităţile de management trebuie bine plătit, altfel, cu un venit de 300-400 de lei, se va duce în mediul privat pentru 3-4.000 de euro sau "avem corupţie", a afirmat premierul Victor Ponta, susţinand că miniştrii nu vor salarii, ci se "jertfesc" pentru binele public. El a arătat că s-a reuşit creşterea veniturilor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la nivel guvernamental în zona fondurilor europene cu scopul ca funcţionarii să nu mai fie tentaţi să plece în mediul privat sau să facă acte de corupţie. "Dacă lucrezi în autorităţi de management, organisme intermediare, şi caştigi 3-400 de euro şi poţi să te duci consultant în partea privată şi să caştigi 3-4.000 de euro, evident este că ori avem o plecare a tuturor celor care sunt competenţi, ori avem corupţie", a spus Ponta. În opinia sa, cei care lucrează în această zonă guvernamentală au venituri "dacă nu suficiente", oricum mult mai mari decat prim-ministrul sau miniştrii. "De exemplu, domnul ministru Nica, dacă ar fi şef de autoritate de management, ar caştiga mult mai mult decat ministrul, cel puţin dublu", a explicat Ponta. Prezent alături de premier, ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a replicat: "De trei ori!". "Dar domnia sa, dorind să lucreze pentru binele ţării şi jertfindu-se, ca toţi cei de faţă, pentru binele public, noi nu vrem salarii, noi vrem doar să lucrăm", a adăugat premierul.

Încrederea investitorilor în economia germană este în scădere

Încrederea investitorilor în economia Germaniei a scăzut în aprilie pentru prima dată în ultimele şase luni, contrar aşteptărilor analiştilor, indicand că situaţia incertă a Greciei afectează şi cea mai importantă economie europeană, relatează Bloomberg. Indicele Centrului European de Cercetare Economică ZEW care măsoară aşteptările investitorilor şi analiştilor a scăzut de la 54,8 puncte în martie la 53,3 puncte în aprilie, în condiţiile în care economiştii au anticipat că indicatorul va creşte la 55,3 puncte. Calcularea acestui indice are ca scop estimarea evoluţiei economiei germane în următoarele şase luni. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a anunţat luni că datele economice arată o încetinire a ritmului de creştere a celei mai mari economii din Europa faţă de finalul anului trecut. Volumul comenzile înregistrate de fabricile din Germania a scăzut în primele două luni din 2015, pe fondul îngrijorărilor legate de posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată a datoriilor către creditorii internaţionali. "Actuala situaţie slabă a economiei mondiale înrăutăţeşte perspectivele exporturilor şi reduce nivelul pană la care ar putea să crească economia Germaniei", a declarat Clemens Fuest, preşedintele ZEW. Pe de altă parte, Fuest a precizat că cea mai importantă economie din Europa este "întro formă bună", datorită stabilităţii pieţei muncii şi a creşterii consumului. Potrivit etimărilor economiştilor Bloomberg, economia germană a avansat cu 0,5% în primul trimestru şi va continua să crească în acest ritm pană la finalul anului.

Experţii FMI vin la Bucureşti pentru Codul Fiscal

O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se va afla la Bucureşti, în perioada 19-26 mai, pentru discuţii tehnice legate şi de Codul Fiscal, a anunţat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Romania are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fără să acceseze fonduri pană în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia romanească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare. Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

JTI Romania are un nou director general

Producătorul de ţigarete JTI a numit din aprilie un nou director general pentru Romania, Moldova şi Bulgaria, Mark Rock, în locul lui Charlie Cunningham-Reid, care va conduce departamentul Corporate Affairs & Communications al JTI din Marea Britanie. Mark Rock are o experienţă de 28 de ani în industria tutunului. "JTI a intrat în a treia decadă de cand este prezentă în Romania: am venit aici ca să rămanem şi să dezvoltăm afacerea, aşadar vom continua să investim în mărcile noastre, în fabrică şi în oamenii noştri. Vom colabora şi pe viitor cu autorităţile, într-o manieră constructivă şi transparentă, pentru un mediu fiscal şi legislativ stabil şi pentru a combate contrabanda cu ţigarete", a declarat Mark Rock, noul general manager al JTI Romania, Moldova şi Bulgaria. JTI şi-a început activitatea în Romania în 1993 (denumită la momentul respectiv R.J. Reynolds) şi a fost una dintre primele companii multinaţionale înfiinţate în Romania. În 2012, JTI Romania a investit 25 de milioane de euro în fabrica din Bucureşti, ceea ce a condus la crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. Anul trecut, JTI Romania a finalizat noul sediu din Bucureşti. În total, JTI Romania are aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează în producţie şi în birourile de vanzări.

Ajutorul pentru Complexul Hunedoara a primit undă verde

Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de circa 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, deţinut de Ministerul Energiei. "Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile romane Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din Romania, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni", potrivit unui anunţ al CE. Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să îşi plătească creditorii şi să îşi menţină activităţile de exploatare pană cand va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.