Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autoturisme noi în Romania sunt pe plus

Ziarul de Vrancea
17 mar 2015 368 vizualizări
Înmatriculările de autoturisme noi în Romania au crescut în primele două luni ale acestui an cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, la 9.094 de unităţi, în timp ce livrările Dacia au avansat pe pieţele UE cu 3,6% în perioada analizată, la 57.106 unităţi, cota mărcii romaneşti situandu-se la 3%.

În primele două luni ale anului trecut, în Romania au fost înmatriculate 8.768 autoturime noi. Piaţa auto europeană a avansat cu 7% în lunile ianuarie-februarie comparativ cu perioada corespunzătoare din 2014, la 1,92 de milioane de unităţi, datorită evoluţiei pozitive a pieţelor mari, potrivit datelor publicate marţi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Înmatriculările de autoturisme personale noi au crescut cu 26,7% în Spania, la 154.836 unităţi, cu 4,6% în Germania, la 434.591 unităţi, cu 5,3% în Franţa, la 280.754 unităţi, şi cu 8,3% în Marea Britanie, la 241.814 unităţi. Portugalia, cu un avans de 32% a vanzărilor, la 26.151 unităţi, a consemnat cea mai mare creştere a înmatriculărilor în primele două luni din 2015 în Europa, fiind urmată de Irlanda, cu o urcare cu 28,3%, la 45.689 unităţi, şi de Spania. La polul opus s-au situat Austria, cu o scădere a livrărilor de autoturisme de 14,6%, la 44.068 unităţi, Finlanda, cu un declin de 12,5%, la 18.257 unităţi, şi Luxemburg, cu o coborare de 7,3%, la 6.988 unităţi. Îmatriculările de autoturisme Dacia la nivel european au crescut cu 3,6% în primele două luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2014, de la 55.108 unităţi la 57.106 unităţi. ACEA estimează că Dacia deţine o cotă de piaţă de 3% la finalul lunii februarie, în scădere de la 3,1% la sfarşitul lui februarie 2014. La nivelul lunii februarie, livrările Dacia au scăzut cu 0,3%, la 26.825 de autoturisme.

Transportatorii protestează la ambasadele Franţei şi Germaniei

Transportatorii romani vor protesta miercuri la ambasadele Franţei şi Germaniei faţă de decizia celor două state de a impune un salariu minim şoferilor profesionişti străini care tranzitează cele două ţări, apreciind că măsura va determina creşterea costurilor pentru firmele de profil. "Industria (de transport, n.r.) nu este văzută bine în Romania. Problema salariului minim pe care Germania vrea să-l impună nu a figurat pe agenda preşedintelui Iohannis cand a fost în vizită în Germania, nici pe cea a Guvernului. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, nu a pus pe agendă această problemă cand s-a întalnit cu omologul său. Suntem mulţumiţi că miniştrii Ioan Rus şi Rovana Plumb au semnat o scrisoare adresată de 11 ţări din UE către ministrul muncii din Germania împotriva măsurii care impune un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră pentru toţi şoferii profesionişti străini UE sau non UE. (...) Vom face maine un protest paşnic la Ambasadele Franţei şi Germaniei împotriva acestei măsuri", a declarat, marţi, la conferinţa Transport&Logistics 2015, organizată de Ziarul Financiar, Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR). El a arătat că Franţa intenţionează să impună un salariu minim şoferilor profesionişti de 9,6 euro/oră brut. În opinia sa, şoferii romani nu vor caştiga mai mult chiar dacă Germania şi Franţa vor să introducă un salariu minim, în schimb companiile vor avea costuri mai mari cu forţa de muncă, ceea ce le-ar scoate de pe piaţă. "Salariul pentru un şofer roman care lucrează în Franţa şi Germania este de 1.500 - 2.000 de euro pe lună, bani cu care pleacă acasă, plătiţi sub formă de diurnă. Dacă este angajat în Franţa, primeşte la fel doar cresc costurile pentru companie. Șoferii cred că dacă firmele vor trebui să plătească 8,5 euro pe oră vor primi mai mulţi bani. Nu vor primi mai mulţi bani, ci vor creste doar costurile pentru firme, ei pleacă acasă tot cu aceeaşi bani. În aceste condiţii, firmele de transport vor avea avea dificultăţi, iar unele locuri de muncă s-ar putea să dispară", a explicat Dinescu.

Pensiile private au atins 4,5 miliarde de euro

Activele totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private au crescut cu 36,7% în 20014, la 20,2 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro) şi reprezentau 3,05% din Produsul Intern Brut, de la 2,34% în urmă cu un an, a anunţat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Pe segmentul pensiilor private obligatorii (Pilonul II), valoarea activelor nete înregistrată la 31 decembrie 2014 a fost de 19,12 miliarde de lei (4,27 miliarde de euro), ritmul anual de creştere fiind de 37,15%. La sfarşitul anului trecut, 6,29 milioane de participanţi erau înregistraţi în sistemul pensiilor aferente Pilonului II, în creştere cu 4,2% faţă de anul 2013. Contribuţia medie la nivelul participanţilor cu contribuţii în decembrie 2014 a fost de 89,41 lei, înregistrand un ritm anual de creştere de 11%. Valoarea medie a unui cont aferent Pilonului II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare (în perioada mai 2008 - decembrie 2014) a fost de 4.479 lei (aproximativ 1.000 de euro). În 2014, peste 2,3 milioane de participanţi înregistrau sume în cont de pană în 5.000 lei. Valoarea contului pentru aproximativ 602.000 de persoane era cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei, iar pentru aproximativ 309.000 de persoane aceasta depăşea 10.000 de lei. La sfarşitul anului 2014, comparativ cu 2013, s-au înregistrat creşteri valorice ale sumelor plasate pentru toate instrumentele financiare, cu excepţia depozitelor bancare şi a instrumentelor de acoperire a riscului, potrivit ASF. "Creşterile s-au situat între 11% şi 93%, chiar şi de peste două sau trei ori mai mari (de exemplu sumele plasate în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale, acţiuni sau în titluri de participare), în condiţiile în care activele totale au crescut cu 37,15%", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Orange va investi peste 15 miliarde de euro

Orange va investi peste 15 miliarde de euro pană în 2018 pentru a-şi îmbunătăţi reţeaua în Europa, în cadrul unui plan strategic pe cinci ani, prin care îşi propune să obţină în trei ani un profit înainte de taxe superior celui din 2014. "În primul rand, Orange intenţionează că ofere conectivitate mai bună pe toate pieţele unde grupul este activ. Orange îşi propune să tripleze vitezele medii de transfer de date faţă de nivelul din 2014, pe reţelele fixe şi mobile, pană la finalul lui 2018", se arată într-un comunicat al companiei franceze. Orange vizează extinderea reţelei 4G astfel încat să ajungă la o acoperire de peste 95% în Europa. De asemenea, în cadrul strategiei denumite "Essentials2020", grupul francez intenţionează să îmbunătăţească serviciile cu clienţii, prin lansarea unui astfel de serviciu pe internet şi prin oferirea unor posibilităţi de plată cu telefonul. Grupul telecom anticipează că profitul înainte de dobanzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) va scădea anul acesta comparativ cu 2014, situandu-se între 11,9 miliarde de euro şi 12,1 miliarde de euro, urmand ca, de anul viitor, acesta să înceapă să crească.

Ucraina are nevoie de împrumuturi suplimentare

Ucraina are nevoie de fonduri suplimentare faţă de cele obţinute deja de la FMI pentru a asigura creşterea economică a ţării, a declarat ministrul ucrainean de Finanţe, Natalie Jaresko, la o săptămană după ce Fondul a aprobat un pachet de bailout de 17,5 miliarde dolari pentru guvernul de la Kiev. "Pachetul pe care îl avem în acest moment va duce la stabilizarea sistemului financiar bancar, dar nu este suficient pentru a reporni şi susţine creşterea economică. Caut mai mult sprijin", a declarat Jaresko într-un interviu pentru The Wall Street Journal. Săptămana trecută, vineri, Ucraina a primit 5 miliarde de dolari de la Fondul Internaţional Monetar, reprezentand prima tranşă din împrumutul de 17,5 miliarde de dolari aprobat miercuri.  Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu, în valoare de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene, precum şi economii de 15 miliarde de dolari rezultate din negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.

Draghi, BCE: Economia din zona euro îşi revine

Economia din zona euro este în curs de revenire, sprijinită şi de programele de achiziţii de active lansate de Banca Centrală Europeană (BCE), a declarat preşedintele băncii Mario Draghi, care a sfătuit guvernele să implementeze noi reforme pentru a îmbunătăţii perspectivele de creştere în regiune. "Trebuie să profităm de trendul pozitiv actual, la care a contribuit şi BCE. Majoritatea indicatorilor economici sugerează că recuperarea prinde avant. Încrederea companiilor şi consumatorilor creşte, prognozele privind avansul economiei au fost revizuite în urcare, iar creditarea se îmbunătăţeşte atat în ceea ce priveşte cererea, cat şi oferta", a spus Draghi într-o conferinţă de presă la Frankfurt. Draghi a menţionat beneficiile asupra economiei din zona euro generate de scăderea preţului petrolului, de măsurile pe care BCE le-a lansat la jumătatea anului trecut pentru stimularea creşterii economice, care au dus la relaxarea "semnificativă" a condiţiilor de finanţare, precum şi de reformele implementate de unele state din regiune. BCE a început săptămana trecută un program extins de cumpărare de obligaţiuni şi active din zona euro, program aprobat în ianuarie şi prin care banca va achiziţiona lunar, pană în septembrie 2016, obligaţiuni de stat şi alte instrumente financiare în valoare de 60 de miliarde de euro.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.