MOZAIC STIRI ECONOMICE: Nicio bancă nu a avertizat clienţii asupra riscului la creditele în valută
Peste 220 de romani cu credite în franci elveţieni au făcut plangeri la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, instituţie care a constatat că nicio bancă din Romania nu a avertizat nici măcar un client asupra riscului la care se expune păstrand valuta creditului. După aprecierea francului elveţian, din ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), instituţie care are atribuţii de a verifica respectarea prevederilor legale privind protecţia consumatorilor de servicii financiare şi poate aplica sancţiuni dacă se încalcă actele normative în vigoare şi drepturile consumatorilor, a înregistrat 223 de reclamaţii referitoare la creditele acordate de bănci în această monedă. Reclamaţiile privind posibile abuzuri ale băncilor nu sunt însă o noutate. În anul 2014, ANPC a totalizat 7.658 de reclamaţii privind serviciile bancare. După analizarea lor, s-a stabilit că jumătate erau întemeiate şi dintre acestea aproximativ 60 la sută au fost soluţionate amiabil. ANPC a încheiat 407 procese verbale de constatare a contravenţiei, cu amenzi în valoare totală de 3.239.000 de lei. "Din totalul de 407 de procese verbale de constatare a contravenţiei, 100 dintre acestea au fost contestate în instanţă. ANPC, în acţiunile de cercetare a reclamaţiilor, a restituit consumatorilor sume în valoare de 1.250.596,13 lei, 60.238,76 euro şi 23.191,99 franci elveţieni. Nu putem face o delimitare clară, pană la situaţia din 2015, referitor la reclamaţiile privind creditele în franci elveţieni, au fost reclamaţii, însă nu într-un număr semnificativ", precizează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Persoanele cu credite în franci elveţieni reclamă lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit ANPC susţine că, după aprecierea francului elveţian, principalele solicitări legate de creditele acordate în această monedă vizează lipsa avertizării cu privire la riscurile cursului valutar şi verificarea prevederilor contractuale. Aspectele reclamate de consumatori, în cazul serviciilor financiar-bancare, se referă în principal la: întarzieri nejustificate ale returnării unor sume de bani în contul consumatorilor, poprirea abuzivă a drepturilor salariale pentru acoperirea ratelor de credit, retrageri de bani neautorizate din contul consumatorilor, modificarea marjei din componenta ratei dobanzii fără acceptul consumatorilor şi care, potrivit prevederilor legale (OUG 50/2010), trebuie să fie fixă, calcularea în mod eronat a penalităţilor (prin aplicare acestora atat la dobanzi cat şi la comisioane, şi nu prin aplicarea acestora la sumele restante din principal, aşa cum prevede OUG 50/2010, art. 38) sau înfiinţare de popriri pe contul consumatorilor fără ca banca în calitate de terţ poprit să deţină vreo adresă în acest sens de la organele de executare.
BRD a revenit pe profit anul trecut şi a raportat caştiguri de 43,2 milioane lei
BRD a revenit pe profit anul trecut, de 43,2 milioane lei, ca urmare a scăderii costului net al riscului cu 43% şi a unui bun control al costurilor, potrivit datelor băncii, care în 2013 a înregistrat o pierdere de 385 milioane lei. "Anul 2014 a marcat un punct de cotitură pentru BRD, în care banca a revenit pe profit reuşind în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească profilul de risc şi eficienţa operaţională. În anul 2015, BRD va continua să se bazeze pe soliditatea modelului său de bancă universală şi pe capacitatea de a oferi soluţii inovatoare şi servicii personalizate unei baze largi de clienţi. Mai mult ca niciodată, BRD are ambiţia de a se poziţiona printre principalii actori economici care asigură condiţiile revenirii investiţiilor", a declarat, într-un comunicat, Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD. Anul trecut, BRD a continuat să implementeze măsuri de optimizare a costurilor care au determinat o reducere a cheltuielilor operaţionale cu 2,9% comparativ cu 2013. Raportul cost/venit a fost de 50,2% (în creştere de la 47,4%), faţă de 55,2% la nivelul sistemulu bancar. Activele totale ale băncii erau, la sfarşitul anului 2014, de 45,18 miliarde lei, în scădere de la 47 miliarde lei la sfarşitul anului 2013. Cheltuielile operaţionale au scăzut astfel de la 1,29 miliarde lei la 1,25 miliarde lei. Cheltuielile cu angajaţii au fost mai mici cu 1,6%, ajungand la 615 milioane lei, datorită scăderii numărului de salariaţi cu 59 de persoane anul trecut. Implementarea de măsuri destinate optimizării costurilor a generat o scădere cu 4% a categoriei "alte cheltuieli", la 640 milioane lei. Potrivit directorului băncii, BRD estimează pentru acest an o îmbunătăţire semnificativă a profitabilităţii, prin normalizarea costului riscului. "N-aş vrea să fac previziuni despre profit sau cifre exacte legate de costul net al riscului, dar rata de acoperire a creditelor neperformante are un nivel foarte crescut, iar portofoliul este bine dotat cu provizioane. Dacă analizăm realizarea recentă de credite, numărul creditelor neperformante scade constant, de aceea sunt optimist într-o etapă de îmbunătăţire a costului riscului", a declarat Lhotte, într-o conferinţă de presă.
Managerii de la Transporturi şi-au umflat ilegal buzunarele cu 6 milioane de lei
Ministerul Transporturilor nu a revizuit în 2013 contractele de mandat încheiate cu administratorii şi directorii mai multor entităţi aflate sub autoritatea instituţiei, ceea ce a cauzat plăţi nelegale ale indemnizaţiilor şi pierderi de aproape 6 milioane lei, potrivit Curţii de Conturi. "În calitate de autoritate publică tutelară, MT nu a luat măsuri privind revizuirea contractelor de mandat încheiate cu membrii consiliilor de administraţie şi cu directorii din unele regii autonome, companii şi societăţi naţionale, precum şi societăţi comerciale aflate sub autoritatea MT, ceea ce a condus la plata nelegală a indemnizaţiilor, cuantumul acestora fiind peste cel prevăzut de lege, consecinţa fiind afectarea bugetelor operatorilor economici, cu suma de 5.973 mii lei", se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2013, definitivat la finele anului trecut. Curtea de Conturi notează că a constatat la Ministerul Transporturilor o serie de deficienţe şi abateri, dintre care unele producătoare de prejudicii, iar altele cu impact major asupra situaţiilor financiare. Una dintre recomandările făcute Ministerului Transporturilor a fost stabilirea prejudiciului determinat de plata fără temei legal a indemnizaţiilor achitate membrilor consiliilor de administraţie şi directorilor, peste limita prevăzută prin dispoziţiile OUG nr. 51/2013, precum şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, potrivit legii. Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011. Prin OUG 51/2013, Guvernul a modificat şi completat Ordonanţa de Urgenţă din 2011, limitand salariile directorilor din companii de stat. Ministerul Transporturilor a mandatat în iulie 2012 asocierea PwC-D&B David şi Baias-George Butunoiu să recruteze managementul superior, respectiv directorii generali şi membrii CA, pentru companiile aflate sub autoritatea instituţiei cu o cifră de afaceri mai mare de 7,3 milioane euro.
PAID vrea o creştere cu 10% a primelor în acest an
Societatea care emite asigurările obligatorii pentru locuinţe, PAID, va aloca în acest an 1% din veniturile din 2014 pentru o campanie de informare a populaţiei, care va aduce un plus de 10% la nivelul portofoliului de poliţe, de la 1,5 milioane în decembrie 2014. "În 2014, veniturile din subscrieri ale PAID au atins 127 milioane de lei şi vrem să alocăm pentru campania de informare a populaţiei cu privire la poliţa PAD o sumă reprezentand 1% din primele companiei. Derularea acestei campanii, aprobată de acţionari, va aduce în acest an un plus de 10% la nivelul portofoliului de poliţe şi, implicit, la creşterea gradului de cuprindere în asigurare a locuinţelor la nivel naţional. Campania va începe luna viitoare şi se va derula pană la finele acestui an. Vrem să derulăm astfel de campanii în fiecare an pentru o mai bună informare a populaţiei", a declarat directorul general al PAID, Nicoleta Neacşu, la o întalnire cu presa. Campania de informare va fi derulată prin GMP Advertising, potrivit lui Neacşu. PAID a încheiat anul trecut cu un portofoliu de 1,49 milioane de poliţe, dublu faţă de 2013, dar în scădere de la un maxim de 1,57 milioane atins la începutul lunii septembrie, potrivit datelor disponibile pe pagina web a companiei. De asemenea, societatea a plătit în 2014 despăgubiri de circa trei milioane de lei pentru un număr de 711 dosare. "În prezent, conform datelor existente la 10 februarie, portofoliul de poliţe PAD număra 1,507 milioane. Pentru acest portofoliu, expunerea companiei se ridică la 28,47 miliarde de euro. De asemenea, pentru acest portofoliu, programul de reasigurare atinge 450 milioane de euro, din care PAID are ca reţinere proprie pentru primul eveniment suma de două milioane de euro. Cu alte cuvinte, PAID va plăti asiguraţilor pentru daunele provocate de un cutremur sau o inundaţie pană la două milioane de euro, iar peste acest nivel plătesc reasigurătorii, printre aceştia numărandu-se Munich Re", a spus Neacşu.
1,7 milioane de numere de telefon au fost portate
Peste 1,7 milioane de numere de telefon au fost portate din octombrie 2008 pană la finele anului trecut, cele mai multe portări fiind înregistrate în 2014 şi 74% pe segmentul telefoniei mobile, potrivit datelor anunţate de autoritatea de reglementare în telecom (ANCOM). "În anul 2014 s-au portat 564.648 de numere, ceea ce reprezintă o treime din totalul de 1.772.073 de numere portate de la lansarea portabilităţii numerelor şi pană la sfarşitul anului 2014. Din cele 564.648 de numere portate în anul 2014, 479.938 sunt numere de telefonie mobilă şi 84.710 sunt numere de telefonie fixă. Astfel, de la lansarea portabilităţii, în Romania au beneficiat de acest serviciu 1.304.091 de utilizatori de telefonie mobilă şi 467.982 de utilizatori de telefonie fixă", se arată într-un comunicat al ANCOM. Media lunară de portări s-a dublat anul trecut faţă de anul 2013, ajungand la 47.054 de portări de la media lunară de 22.844 de portări înregistrată în urmă cu un an. De altfel, în luna decembrie 2014 s-au efectuat cele mai multe portări - 96.098. De-a lungul celor şase ani de portabilitate, în Romania s-au portat în medie 15.020 de numere pe lună în anul 2009, 18.435 în 2010, 21.688 în 2011, 21.324 în 2012 şi 22.844 în 2013.
Firmele mici, acces exclusiv la 20% la recolta din păduri
Firmele mici din domeniu vor avea acces exclusiv la 20% din volumul anual ce se poate recolta din pădurile statului, au decis ieri senatorii, care au aprobat, cu amendamente, propunerea legislativă privind accesul la resursa de lemn pentru firmele mici şi mijlocii. Propunerea aparţine senatorilor PSD Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu. Senatorii au decis că, din volumul anual ce se poate recolta din pădurile proprietate publică a statului, va face obiectul vanzării prin licitaţie şi negociere, exclusiv către societăţile comerciale care exploatează şi procesează masă lemnoasă şi care au un volum anual atestat spre exploatare de pană la 10.000 metri cubi masă lemnoasă. Amendamentul a fost adoptat la propunerea membrilor Comisie pentru agricultură, care au precizat că o parte din firmele mici atestate exploatează o cantitate de pană la 10.000 metri cubi, aceasta susţinand economia locală şi asigurand menţinerea locurilor de muncă în zonele rurale. Iniţiatorii propuseseră iniţial ca din volumul anual ce se poate recolta din pădurile proprietate publică a statului, 20% va face obiectul vanzării prin licitaţie şi negociere conform legii, exclusiv către societăţile comerciale care au un volum anual atestat spre exploatare de pană la 5.000 metri cubi masă lemnoasă.
Clienţii nu au încredere în agenţii imobiliari
Doar un sfert din tranzacţiile imobiliare din Romania sunt intermediate de agenţi, în condiţiile în care în alte state procentul ajunge pană la 95%, motivul principal al gradului redus de intermediere de pe piaţa locală este lipsa de încredere a clientului în agentul imobiliar, potrivit RE/MAX."În acest moment, pe piaţa din Romania, procentul tranzacţiilor intermediate de un agent imobiliar este de doar 25%. Prin comparaţie, în Canada, 95% din trazacţii se realizează prin intermedierea oferită de un agent imobiliar, iar în alte ţări din Vestul Europei procentul ajunge la 65%", a declarat, într-un comunicat, Răzvan Cuc, director regional al francizei de agenţii imobiliare RE/MAX în Romania. Diferenţa majoră este dată, cu precădere, de lipsa încrederii clienţilor în agenţii imobiliari, dar şi de faptul că, de foarte multe ori, clienţii nu au primit un beneficiu major prin colaborarea cu un agent imobiliar. Reprezentantul RE/MAX Romania mai susţine că aceste probleme sunt generate în primul rand de lipsa unui set de norme care sa reglementeze această industrie, cat şi de lipsa unei educaţii specifice în acest sens.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
