BNR se opune conversiei creditelor din franci în lei la cursul istoric
Impunerea conversiei creditelor în franci elveţieni la alt curs de schimb decat cel din ziua tranzacţiei ar produce pierderi pentru bănci, în cazul unora existand riscul de faliment dacă transformă împrumuturile la cursul istoric, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. "Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decat cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decat cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (...) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric, şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic", a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni. El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională. "Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal", a spus Cinteză. Oficialul BNR a punctat că, după preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, cand aceasta din urmă va converti creditele în franci elveţieni în lei, aşa cum s-a angajat în contract, cu oferirea unui discount, măsura va pune presiune şi pe restul băncilor, însă rămane de văzut dacă acestea îşi vor putea permite să aplice măsuri similare fără a-şi reduce drastic indicatorii de solvabilitate şi capital. El a precizat că, începand de vinerea trecută, guvernatorul BNR a avut discuţii cu reprezentanţii băncilor comerciale, 14 instituţii de credit avand în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.
Conversie la media cursurilor
Deputatul PSD Ana Birchall a propus, ieri ca, în cazul creditelor acordate în franci eleveţieni, la solicitarea clienţilor, conversia să se facă prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului pană la momentul conversiei. Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni. Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: "La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului pană la momentul conversiei". Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor susţine orice proiect legislativ care să vină în sprijinul consumatorilor direct afectaţi de impactul negativ al cursului de schimb al francului elveţian, a declarat preşedintele ANPC, Marius Dunca, precizand că sprijină consumatorii, nu băncile. "Vreau să le amintesc operatorilor financiar-bancari că în perioada 2006-2008 creditele în franci elveţieni erau într-adevăr mai ieftine, mai stabile, consumatorii au fost îndrumaţi atunci spre a lua credite în franci elveţieni şi, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorului, s-a prevăzut în contractele de creditare ale băncilor care au avut în ofertă aceste credite posibilitatea conversiei dacă, pe perioada contractului, moneda respectivă creştea cu 10%. Numai că operatorii financiar-bancari încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în condiţiile generale de creditare. Aşa că, scuzaţi-mă, n-o să plang eu operatorii financiar-bancari! Eu ţin cu consumatorii şi încercăm să-i sprijinim", a afirmat Dunca la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor pe tema împrumuturilor în franci elveţieni.
Primele extrageri la “Loteria fiscală” vor avea loc în iulie
La niovel naţional în fiecare lună vor fi acordate 160 de premii în valoare de aproximativ 1.200 de lei
Persoanele fizice rezidente şi nerezidente care au împlinit deja varsta de 18 ani şi deţin bonuri fiscale care atestă cumpărarea de bunuri sau servicii în ţară vor putea participa, din iulie, la "Loteria bonurilor fiscale", bugetul total alocat pe şase luni din acest an urmand să fie 10 milioane lei. Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfarşitul intervalului calendaristic participant la Loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentand valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentand ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani, relevă proiectul. Extragerile vor fi organizate de Loteria Romană şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane. La extragerile lunare vor participa bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor. "Un bon fiscal este considerat caştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu OU 28/1999, sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de OU 28/1999, are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului şi a fost emis pentru vanzarea de bunuri şi/sau prestări de servicii către persoane fizice", se arată în document. Premiile vor fi revendicate prin depunerea bonului fiscal caştigător, în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o declaraţie al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finanţelor, pană la 30 aprilie 2015. Revendicarea va fi posibilă în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentand termenul de decădere din dreptul de a revendica premiul. În termen de 10 zile de la expirarea perioadei, unităţile teritoriale transmit către ANAF lista persoanelor care au revendicat premiile. Valoarea caştigătoare aferentă unui bon va rezulta prin împărţirea fondului de premiere la numărul bonurilor fiscale caştigătoare revendicate în termen. La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor aprecia că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, cate 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei. Conform documentului, pentru acest an, Ministerul Finanţelor va majora, în una sau mai multe tranşe, bugetul propriu cu 10 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru Loteria bonurilor fiscale.
Registrul comerţului va fi integrat în sistemul similar din UE
Registrul central al comerţului şi registrele comerţului de pe langă tribunale vor face parte din sistemul de interconectare a registrului comerţului din statele membre ale Uniunii Europene, care va deveni funcţional din iulie 2017, procedura fiind avizată de Guvern prin proiect de lege. Sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi constituit din registrele comerţului din toate statele membre ale UE şi platforma centrală europeană. Acesta va deveni funcţional la 17 iulie 2017, dar, pană la această dată, statele membre şi Comisia Europeană urmează să întreprindă demersurile legislative şi administrative necesare pentru operaţionalizarea sistemului. "Interconetarea are scopul să contribuie la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene, prin reducerea sarcinilor administrative şi creşterea certitudinii juridice şi a transparenţei mediului de afaceri", arată Guvernul. Conform proiectului de act normativ, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare va fi, la nivel european, portalul european e-Justiţie (e-Justice), iar, la nivel naţional, va fi registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, registrul central al comerţului va pune la dispoziţia publicului documentele şi informaţiile referitoare la operatorii economici înregistraţi în registrul comerţului din Romania, dar şi în alte state membre. Următoarele informaţii vor fi disponibile gratuit, prin sistemul de interconectare, pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia: denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în registrul comerţului, sediul social/profesional al persoanei înregistrate în registrul comerţului şi statul membru în care este înmatriculată, numărul de ordine din registrul comerţului al persoanei înmatriculate/înregistrate, identificatorul unic la nivel european şi codul unic de înregistrare fiscal, starea firmei.
Directorii de companii, printre cei mai optimişti
Directorii generali din Romania sunt printre cei mai optimişti în privinţa evoluţia afacerilor pe care le conduc, 44% dintre aceştia fiind foarte încrezători în perspectivele de creştere ale companiilor în acest an, faţă de media globală de 39%, potrivit studiului CEO Survey, realizat de PwC. Romania se plasează pe locul 5 în 21 de ţări/regiuni, în care directorii executivi sunt foarte încrezători că afacerile pe care le conduc vor înregistra creştere în următoarele 12 luni. Astfel, 44% dintre executivii din Romania intervievaţi sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an, media globală fiind de 39%, similară cu cea din 2014. Faţă de studiul din 2014, ponderea managerilor foarte optimişti din Romania a crescut cu 5 puncte procentuale. Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat cand vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din Romania sunt încă şi mai încrezători, 54% spunand că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%). În India sunt cei mai mulţi executivi foarte optimişti privind creşterea afacerilor în acest an, cu o pondere de 62%, aceasta fiind urmată de Mexic, cu 50%, de grupul ţărilor din sud-estul Asiei - ASEAN ( Cambodgia, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam), cu 47% şi Statele Unite ale Amercii, cu 46%. Topul ţărilor cu cei mai optimişti manageri nu mai include niciun stat din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Rusiei, plasată pe ultima poziţie cu 16%). Romania are mai mulţi manageri foarte optimişti decat Marea Britanie (39%), Germania (35%), Spania (35%), Danemarca (33%), Elveţia (24%), Franţa (23%) şi Italia (20%).
Peste 800.000 de debitori ar putea beneficia de insolvenţa personală
Peste 800.000 de persoane sunt în situaţia de debitori neperformanţi şi ar putea beneficia de legea insolvenţei persoanei fizice, a declarat ieri, la Comisia juridică a Camerei, Gheorghe Piperea, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă. El a spus că o lege a insolvenţei persoanei fizice ar rezolva doar parţial problema celor care au contractat credite în franci elveţiei şi că de aceasta ar putea beneficia peste 800.000 de persoane care sunt în situaţia de debitori neperformanţi. "Consider că această lege este absolut necesară. Era necesară această regelementare încă din 2009.(...) Cursul de nesuportat pentru cei care au credite în franci elveţiei este însă o singură problemă care poate fi rezolvată doar parţial prin această lege, pentru că nu toată lumea, nu toţi care au credite în franci elveţieni îşi imaginează că îşi pierd casele printr-o procedură de insolvenţă, ei vor să rămană în casele pe care şi le-au cumpărat şi vor să rămană în contractele pe care le-au contractat, aşa cum au fost făcute în 2007. Nu doar cei care au credite în franci elveţieni sunt în măsură să beneficieze sau să se supună acestei reglementări, sunt peste 800.000 de persoane care sunt în situaţie de debitori neperformanţi, asta rezultă de la Biroul de credit şi în consecinţă şi pe ei îi interesează să se pună cumva sub o protecţie a tribunalului", a explicat Piperea. El a mai spus că a pune în aplicare o astfel de lege nu se poate face de pe o zi pe alta, fiind nevoie de personal specializat, de fonduri publice care să suporte cheltuielile de procedură. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) este în favoarea acestui proiect, considerand că "vine în întampinarea problemelor cu care se confruntă consumatorii, avand în vedere că numărul de petiţii este în continuă creştere".
Romanii au ajuns turişti civilizaţi după 25 de ani
După 25 de ani, turiştii romani care pleacă în străinătate au învăţat să nu mai plece cu mancare de la micul dejun, să nu mai care marfă de fiecare dată cand se întorc din vacanţe şi să nu mai vorbească atat de tare încat să atragă atenţia, a declarat Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45. "După 25 de ani, romanii au învăţat să fie turişti europeni şi turişti civilizaţi. E adevărat că în 1990, dacă 45 de ani nu au plecat din ţară şi aveau un salariu de 70-80 de dolari pe lună, normal că se duceau la micul dejun şi-şi mai luau sendvişuri acasă, dar asta nu neapărat din cauza mitocăniei, ci dintr-o necesitate. Astăzi nu mai există aşa ceva, romanii au învăţat să nu mai ia mancare de la micul dejun şi au învăţat să se comporte civilizat", a spus Burcea la conferinţa organziată de Paralela 45 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate. El spune că în anii '90, turiştii romani plecau de la micul dejun cu "un sendviş, două, trei, şase", iar hotelierii din Europa le reproşau agenţiilor care îi trimiteau în vacanţe că romanii îi lasă pe ceilalţi turişti nemancaţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
