Economic

Romanii cheltuiesc în medie 470 lei pentru cumpărături online

Ziarul de Vrancea
30 oct 2014 557 vizualizări
Produsele cel mai des achiziţionate online sunt: hainele şi accesoriile (58%) electrocasnicele (47%), cărţile, filmele şi muzica (44%), gadget-urile - smartphone-uri şi tablete (42%)

Circa 40% dintre consumatori estimează o creştere a cheltuielilor pe cumpărături online, unde coşul mediu este de 470 lei, iar electronicele vor domina în continuare vanzările, însă unele categorii preferate pană acum, precum hainele, computerele, filmele şi muzica, vor scădea în popularitate. "40% dintre consumatorii actuali anticipează o creştere a cheltuielilor lor şi doar 1 din 5 utilizatori indică o scădere a cheltuielilor lor online în anul care vine", se arată un studiu realizat de compania poloneză de consultanţă şi cercetare online Gemius. Din punct de vedere al banilor cheltuiţi online, coşul mediu de cumpărături are valoarea de 470 de lei, în timp ce cheltuielile anuale ale unui utilizator se ridică la 2.260 de lei. Cei mai mulţi bani sunt alocaţi pentru călătorii - 1.230 lei, urmate de electronice - 990 lei, smartphone&gadgets - 810 lei, haine - 280 lei şi cosmetice - 230 lei. "În timp ce interesul pentru haine şi accesorii va înregistra o scădere în randul utilizatorilor de internet cu experienţă în cumpărături online, pentru cei care nu au achizitionat încă produse online, acestea se situeaza în topul preferintelor, urmate de produsele electronice. Se poate spune astfel ca hainele şi electronicele sunt «poarta de intrare» în achiziţiile online", se arată în raport. Întrebaţi care sunt categoriile de produse cel mai des cumpărate online, participanţii la studiu au indicat hainele şi accesoriile (58%) electrocasnicele (47%), cărţile, filmele şi muzica (44%), gadget-urile - smartphone-uri şi tablete (42%). Potrivit sursei citate, în viitor, popularitatea hainelor şi accesoriilor va scădea cu 18 puncte procentuale, computerele şi hardware cu 11 puncte, iar filmele, muzica şi cărţile cu 7 puncte. Cele mai puţine achiziţii online sunt înregistrate de produse cum ar fi mancarea (11%), jocurile video (10%) şi obiectele pentru colecţionari (5%). "În cazul ultimelor două categorii, cauza este motivată probabil de faptul că sunt produse de nişă, în timp ce, pentru mancare, este posibil ca utilizatorii să nu aibă încredere în achiziţiile online", se arată în raport. Conform rezultatelor studiului, din punct de vedere al numărului total de menţiuni, în acest an, eMag.ro a fost site-ul favorit de comerţ online, urmat de OLX.ro şi Tocmai.ro. Top zece este completat în ordine de cel.ro, okazii.ro, altex.ro, bonprix.ro, domo.ro, elefant.ro şi miniprix.ro. Mai mult de două treimi dintre utilizatorii de internet din Romania au făcut cumpărături online în trecut, iar 21% dintre cei care nu au cumpărat încă nimic online planifică să facă acest lucru în viitor. Cei care au luat parte la studiu sunt de părere că avantajele principale ale comerţului online sunt livrarea la domiciliu (74%), faptul că nu sunt nevoiţi să plece de acasă (61%) şi preţurile mai mici decat în magazinele tradiţionale (53%). Pe de altă parte, ca dezavantaje, ei menţionează costurile de livrare ridicate (31%) sau problemele cu garanţia produselor (19%).

Semn de însănătoşire: Numărul firmelor intrate în insolvenţă a scăzut cu 17,4%

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni a scăzut cu 17,4%, la circa 16.700, de la peste 20.200 în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În luna septembrie un număr de 926 de firme au intrat în incapacitate de plată, faţă de 641 în august, ultimele două luni marcand minimele acestui an, în condiţiile în care în iulie 2.093 de firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile, 2.000 de firme în iunie, 2.149 în mai, 2.089 în aprilie, 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, reiese din datele ONRC. Cele mai mari scăderi ale numărului de insolvenţe au fost consemnate în Giurgiu (-69,1%), Mehedinţi (-69,1%) şi Vaslui (-66,87%). În aceeaşi perioadă, în Alba, Caraş-Severin şi Harghita au fost înregistrate cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe în primele nouă luni ale anului, de 51,46% faţă de 2013, 28,4%, şi, respectiv, 33,54%. La nivel naţional, în 10 judeţe au fost înregistrate creşteri ale numărului de insolvenţe cu rate între 4.04% şi 51,46%, iar în restul au fost raportate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu rate de la -0,62%. Potrivit datelor ONRC, cele mai multe insolvenţe au fost raportate în Bucureşti - 2.705 firme, Bihor - 1.134 societăţi şi Prahova - 677 firme şi cele mai puţine în Călăraşi - 68 firme, Giurgiu şi Neamţ, fiecare cu cate 114 firme şi Vaslui - 109 companii. Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, construcţiilor şi din industria prelucrătoare. Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 21,54%, la 79.000. Cele mai multe firme înmatriculate în primele nouă luni sunt în domeniul comerţului, respectiv 30.062, în creştere cu 6,56% faţă de anul trecut. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7.626) şi construcţiilor (6.067). La finalul lunii septembrie erau active circa un milion de firme. Anul trecut au intrat în insolvenţă peste 29.500 de companii, astfel că de la declanşarea crizei circa 150.000 de firme au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile.

Cota de piaţă a Dacia în Europa a ajuns la 2,4%

Dacia şi-a crescut cota de piaţă în Europa cu 0,2%, la 2,4%, în cel de-al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi rămane brandul cu cea mai rapidă creştere pe piaţa auto europeană, contribuind la avansul de 6,7% al veniturilor grupului Renault, de care aparţine. Renault a raport venituri în urcare în al treilea trimestru din acest an, de 8,53 de miliarde de euro, în comparaţie cu 7,99 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al grupului. Această creştere limitează pierderea importantă din al doilea trimestru din acest an, cand veniturile Renault au scăzut cu 5% faţă de al doilea trimestru din 2013. Astfel, la nivelul primelor nouă luni, veniturile totale ale grupului francez au scăzut cu 0,3% faţă de acelaşi interval al anului trecut. Pe piaţa europeană, Renault a înregistrat vanzări în urcare cu 7,6% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu perioada corespunzătoare din 2013. Grupul şi-a crescut cota de piaţă cu 0,2%, la 9,3%, datorită vanzărilor Dacia şi, în special, a modelului Sandero, care a fost lider al industriei auto din Spania în acest trimestru, potrivit comunicatului Renault. De asemenea, alte modele ale grupului care au consemnat vanzări mari sunt Renault Clio şi Renault Captur. Renault a vandut 612.934 de automobile la nivel global în perioada iulie-septembrie, crescandu-şi cota de piaţă în Europa, Asia şi Africa. Grupul estimează că piaţa auto din Europa va înregistra un avans de 5% la finalul acestui an

Încrederea în economia Romaniei s-a îmbunătăţit în octombrie
 
Încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia Romaniei a crescut în octombrie, recuperand declinul din septembrie, în timp ce sentimentul economic la nivelul Uniunii Europene s-a îmbunătăţit luna trecută pentru prima dată în ultimele patru luni, potrivit datelor Comisiei Europene. Indicele încrederii în economia Romaniei a urcat cu 1,5 puncte, de la 99,8 puncte în septembrie la 101,3 puncte. Raportat la august, indicele a coborat cu 1,2 puncte în luna septembrie. Toate cele cinci sectoare incluse în indicele Comisiei Europene au avut o evoluţie pozitivă în octombrie, cele mai semnificative creşteri fiind înregistrate în sectorul de retail şi cel al industriei, de 2,9 puncte, respectiv 1 punct. Încrederea consumatorilor s-a îmbunătăţit cu 3,4 puncte, dar rămane în teritoriu negativ, la -26 de puncte. În zona euro, încrederea în economie a crescut în octombrie cu 0,8 puncte, de la 99,9 puncte în septembrie la 100,7 puncte, în timp ce la nivelul UE indicele a urcat cu 0,5 puncte, la 104 puncte.

Microsoft a lansat primul său ceas inteligent
 
Microsoft, cel mai mare producător de software la nivel mondial, a lansat Microsoft Band, primul său smartwatch, marcand astfel intrarea pe piaţa dispozitivelor purtabile, pe care va concura alături de Samsung şi Apple, relatează portalul cnet.com. Microsoft Band este disponibil la preţul de 199 de dolari în magazinele Microsoft din Statele Unite începand de joi. Principalul avantaj al smartwatch-ului Microsoft în competiţia cu alte dispozitive purtabile de pe piaţă este bateria proiectată să dureze 48 de ore. De asemenea, un plus îl reprezintă faptul că Microsoft Band este compatibil cu toate sistemele de operare disponibile pe piaţă, nu doar cu Windows. Ceasul inteligent monitorizează activitatea organismului inclusiv în timpul somnului şi primeşte notificări de la smartphone-ul la care este conectat. Cei zece senzori cu care este prevăzut smartwatch-ul notează permanent diverşi indici, cum ar fi ritmul cardiac, numărul de calorii arse, calitatea somnului sau expunerea la soare. Microsoft a lansat, de asemenea, şi aplicaţia Microsoft Health, care prezintă un serviciu cloud ce permite utilizatorilor să stocheze şi să combine datele despre sănătate înregistrate de dispozitivul purtabil.

Economia SUA a crescut peste aşteptări

Economia Statelor Unite ale Americii a avansat cu 3,5% în trimestrul al treilea, depăşind estimările analiştilor, creşterea fiind susţinută de cheltuielile guvernamentale şi de exporturile în urcare, transmite Bloomberg. Analiştii anticipau pentru trimestrul al treilea o creştere de 3%, după un avans de 4,6% înregistrat în cel de-al doilea trimestru. Acestea sunt cele mai bune date economice pentru două trimestre consecutive începand cu cea de a doua jumătate a anului 2003. Consumul intern, care contribuie cu aproape 70% la produsul intern brut, a înregistrat o creştere de 1,8% în trimestrul al treilea, faţă de un avans de 2,5% în trimestrul al doilea, potrivit datelor publicate joi de Departamentul pentru Comerţ al SUA. Cheltuielile guvernamentale au urcat cu 4,6%, cea mai mare creştere din a doua jumătate a anului 2009, pe fondul cheltuielilor mai mari din Apărare. Deficitul comercial a scăzut cu 50,5 miliarde dolari, la 409,9 miliarde dolari, în contextul reducerii importurilor şi a unei creşteri de 7,8% a exporturilor. Analiştii estimează că economia SUA va continua să înregistreze creşteri trimestriale de circa 3% cel puţin pană la începutul lunii aprilie anul viitor.














În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.