MOZAIC STIRI ECONOMICE: Litoralul romanesc, mai scump decat cel spaniol şi cel turcesc
Litoralul romanesc a devenit în 2014 mai scump decat cel spaniol sau turcesc, după ce cu doi ani în urmă era devansat doar de cel bulgăresc într-un top al celor mai ieftine litoraluri, reiese dintr-un studiu al FPTR, care analizează costurile coşurilor de vacanţă din mai multe destinaţii de vară. "Creşterea taxelor, a preţului combustibilului, gazelor şi energiei, dar şi lipsa măsurilor de susţinere a turismului au făcut ca în Romania valoarea coşului de vacanţă să crească. Romania este o destinaţie turistică de litoral cu preţuri medii de vacanţă, aflată într-un top al celor mai ieftine destinaţii de acest fel din Europa pe locul patru, în urma competitorilor Bulgaria, Spania şi Turcia, dar înaintea Greciei, Croaţiei şi Franţei", se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc. Romania a coborat cu două poziţii în clasament, faţă de 2012, cand ocupa locul doi. Potrivit ultimului studiu al Poştei Britanice (Post Office) privind coşul de vacanţă, în care sunt monitorizate preţurile a opt produse alimentare şi nealimentare de uz comun în 40 de destinaţii de vacanţă, dar printre care nu se află şi Romania, cele mai ieftine destinaţii de vară din Europa sunt Bulgaria, Spania şi Turcia. După calculele Federaţiei Patronatelor în Turismul Romanesc (FPTR), Romania ocupă locul patru, în urma celor trei ţări, cu un coş mediu de vacanţă de 41,3 euro. Patronatul a luat în calcul staţiunea Neptun, recunoscută pentru preţurile mici. Dacă s-ar fi calculat preţurile din Mamaia, este posibil că litoralul romanesc să fie mai scump chiar şi decat unele destinaţii considerate de lux. Coşul de vacanţă analizat include o masă pentru doi adulţi (trei feluri de macare şi o sticlă de vin local), un pahar de vin, un pachet de țigări Marlboro Lights, o sticlă de bere locală, o apă minerală de 1,5 litri, o ceaşcă de cafea servită la o cafenea şi o sticlă de Coca-Cola şi o cremă de protecţie solară cu factor 15). În urma analizei acestor date s-a constat că Bulgaria este cea mai ieftină destinaţie, potenţialii turişti suportand un cost total al coşului de vacanţă zilnic de 38,46 de euro, iar la polul opus considerată drept cea mai scumpă destinaţie de petrecere a vacanţei este Italia (staţiunea Sorrento), unde turiştii vor cheltui 80,89 de euro pentru aceleaşi bunuri şi servicii. "În aceste condiţii, Romania, ca destinaţie turistică poate fi considerată în continuare un chilipir pentru turiştii străini, unde aceleaşi produse costă 41,31 de euro, însemnand o economie de 7,06 euro faţă de următoarea clasată, Grecia. ţinand cont de aceste aspecte, putem spune că nu preţurile sunt cele care împiedică turiştii străini să vină în Romania, ci faptul că nu se ştie că ţara noastră este o destinaţie ieftină de petrecere a concediilor", se arată în comunicatul FPTR. Coşul de vacanţă în Spania ajunge la 39,14 euro, în Turcia, la 40,87 euro, în Croaţia, la 62,78 euro, în Franţa, la 63,97 euro, iar în Egipt, la 72,42 euro. Potrivit reprezentanţilor FPTR, chiar dacă pentru turiştii străini petrecerea vacanţei în Romania ar putea fi un chilipir, pentru majoritatea romanilor vacanţa în propria ţară rămane un lux, din cauza puterii scăzute de cumpărare.
Inflaţia mai face un pas înapoi
u preţurile au scăzut în august cu 0,3%, iar inflaţia anuală a coborat la 0,84%
Preţurile de consum au scăzut cu 0,3% în luna august, iar inflaţia anuală a coborat la 0,84%, în condiţiile în care alimentele s-au ieftinit cu 0,9% faţă de luna iulie, mărfurile nealimentare cu 0,06%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Inflaţia anuală a coborat astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, cand preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%. "Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (septembrie 2013 - august 2014) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2012 - august 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum - n.r.) este 1,2%, iar cea determinată pe baza IAPC (indicele arminizat al preţurilor de consum - n.r.) este 1,3%", se arată în comunicatul INS. În luna august, preţurile mărfurilor alimentare au fost mai mici cu 0,9% faţă de iulie, la cele nealimentare s-au redus cu 0,06%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%. Comparativ cu august 2013, preţurile la alimente s-au diminuat cu 1,97%, în schimb s-au scumpit mărfurile nealimentare cu 2,38% şi serviciile cu 2,74%. Cele mai mari ieftiniri ale alimentelor au fost consemnate la fructe proaspete (-14,3%), alte legume şi conserve de legume, cu excepţia cartofilor, fasolei boabe şi altor leguminoase (-10,39%) şi la cartofi (-9%). Pe de alte parte, cel mai mult s-au scumpit citricele şi alte fructe meridionale (plus 12,1%), ouă (plus 1,75%) şi mierea de albine (plus 1,66%). La mărfurile nealimentare, singura ieftinire s-a înregistrat la combustibili, de 0,54%, iar preţurile maşinilor de spălat au crescut cel mai mult, cu 0,26%. În cazul serviciilor, tarifele abonamentelor de radio şi televiziune au avut cele mai mari scumpiri, de 0,43%, urmate de serviciile de apă, canal şi salubritate (plus 0,35%), serviciile de transport aerian (plus 0,32%) şi de telefonie (plus 0,32%). La chirii s-a constatat aproape o stabilizare a preţurilor (-0,01%). Rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,1% în primele opt luni ale acestui an, faţă de 0,2% în perioada similară a anului trecut.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi extins pană la Chişinău
Uniunea Europeană (UE) a alocat suma suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău, cu scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze naturale a capitalei, cel mai mare consumator din ţară, anunţă Ministerul Economiei. Această plată suplimentară va fi efectuată în 2015, precizează ministerul moldovean într-un comunicat de presă postat pe site. Premierii roman Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti. Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul romanesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 pană la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Potrivit autorităţilor romane, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la randul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an. Gazoductul se opreşte în prezent la Ungheni, un orăşel cu aproximativ 35.000 de locuitori, iar un al doilea tronson, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, urmează să fie construit pană la Chişinău, capitala moldoveană, în următorii doi-trei ani. UE oferă susţinere financiară pentru reformarea întregului sector energetic al fostei republici sovietice.
Transportatorii rutieri sunt cei mai expuşi la insolvenţă
Transportatorii rutieri se confruntă cu o lichiditate fragilă, foarte expusă la şocuri negative, precum neîncasarea creanţelor sau scăderea vanzărilor, scenarii probabile avand în vedere încetinirea ritmului de creştere a producţiei industriale în primul semestru, estimează Coface. "În urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul că firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere înregistrează o situaţie de lichiditate fragilă, foarte expusă unor şocuri negative care pot veni din partea neîncasării creanţelor sau scăderii vanzărilor. Astfel că, dacă se întamplă aceste scenarii în 2014, acestea pot intra în insolvenţă dacă nu se vor restructura. În condiţiile în care avansul producţiei industriale a decelerat în semestrul unu 2014 faţă de 2013, atunci aceste scenarii, în special cel referitor la scăderea veniturilor, sunt destul de probabile", a declarat Constantin Coman, country manager Coface Romania. Analiza riscului sectorial evidenţiază că 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri şi-au încetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme înregistrau o cifră de afaceri de peste un milion de euro. Cu toate acestea, sectorul rămane unul concurenţial, volumul şi calibrul companiilor care şi-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor înfiinţate în sector, în 2011 şi 2012 la un loc. Astfel, numărul de firme care şi-au încetat activitatea raportat la cele nou înfiinţate într-o perioadă comparabilă (un an) este de aproape 2.
Guvernul lansează o nouă schemă de ajutor pentru firme
Guvernul va lansa o schemă de ajutor de stat pentru companii valabilă pană în anul 2020, cu un buget total de 2,7 miliarde lei (600 mil. euro), pentru finanţarea nerambursabilă a costurilor cu active corporale şi necorporale aferente investiţiei iniţiale, plata efectuandu-se în perioada 2015-2023. Pentru a beneficia de ajutorul de stat, firmele trebuie să realizeze o investiţie iniţială de minim 44 milioane lei (10 milioane euro), aceasta reprezentand investiţia în active corporale şi necorporale aflate în acelaşi perimetru, legate de demararea unei unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente, se arată într-un proiect de Hotărare de Guvern. Valoarea investiţiei a fost redusă faţă de forma iniţială a documentului, obţinut şi prezentat de MEDIAFAX la începutul lunii iulie, de la minimum 88 milioane lei (circa 20 milioane euro).
Microsoft dă două miliarde pe un producător de jocuri
Microsoft, producătorul consolei de jocuri video Xbox, se află în negocieri avansate pentru cumpărarea companiei Mojang, care produce jocul video Minecraft, pentru două miliarde de dolari, potrivit surselor citate de către Bloomberg. Cel mai mare producător de programe software din lume plănuieşte să încheie acordul cel tarziu la începutul săptămanii viitoare. Cumpărarea producătorului suedez Mojang urmează să devină cea mai importantă înţelegere încheiată de Microsoft din februarie, cand Satya Nadella a devenit CEO-ul companiei, pană în prezent. Nadella a reorientat centrul de interes al Microsoft către serviciile furnizate de companie pe Internet şi către creşterea numărului de utilizatori ai consolei Xbox. Reprezentanţii Microsoft şi Mojang au refuzat să comenteze pe această temă. Negocierile au început în urmă cu cateva luni, la iniţiativa lui Markus Persson, cel care a fondat Mojang în 2010, datorită relaţiilor de colaborare bune dezvoltate de cele două companii. Persson estimează că tranzacţia va determina o creştere importantă a vanzărilor Minecraft, datorită poziţiei pe care Microsoft o deţine pe piaţa jocurilor video şi a calculatoarelor.
Încă un producător va lansa o maşină care se conduce singură
Audi, al doilea mare producător de maşini de lux la nivel mondial, va crea "foarte curand" o tehnologie care permite automobilelor sale să ruleze autonom în traficul aglomerat, la viteze de sub 60 km/h, anunţul venind la doar două zile după ce General Motors a făcut public un plan similar. Sistemul la care lucrează Audi preia controlul asupra volanului şi a pedalelor maşinii în traficul urban aglomerat şi operează la viteze de pană la 60 km/h, potrivit Bloomberg. Directorul departamentului Financiar al producătorului german, Axel Strotbek, a precizat că noua tehnologie va fi disponibilă "foarte curand", însă a refuzat să ofere alte detalii. El a declarat că noua tehnologie a fost deja testată în luna august, în Statele Unite. Anunţul făcut de Audi, marcă a grupului Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa, vine la doar două zile după ce General Motors a făcut public planul de a lansa pe piaţă în 2017 un nou model de Cadillac, care se conduce singur pe autostradă, la viteze de peste 110 kilometri pe oră, fără ca şoferul să mai apese pedalele sau să ţină mainile pe volan.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
