Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Legumicultorii români vor primi despăgubiri de la CE

Ziarul de Vrancea
17 aug 2014 360 vizualizări
Pagubele produse de embargoul impus de Federaţia Rusă sunt estimate la 10 milioane de euro

Legumicultorii români vor primi despăgubiri de la Comisia Europeană pentru pagubele suferite în urma embargoului impus de Federaţia Rusă la importurile de produse alimentare din Uniunea Europeană, evaluările actuale privind pagubele fiind de 10 milioane de euro pentru 22.000 de tone de legume aflate pe stoc, a declarat, pentru Agerpres, Achim Irimescu, reprezentantul Delegaţiei României pe lângă Comisia Europeană, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. "Sectorul de legume şi fructe din România este singurul sector afectat de embargoul Federaţiei Ruse. Până în prezent, pagubele sunt estimate la circa 10 milioane de euro pentru 22.000 tone de legume, respectiv castraveţi, roşii, care sunt deocamdată pe stoc pentru că producătorii nu mai găsesc piaţă de desfacere. De asemenea, preţurile s-au redus cu circa 16 eurocenţi pe kilogram", a precizat Achim Irimescu, la finalul reuniunii la nivel de experţi desfăşurată joi la Bruxelles. Acesta a subliniat că România a cerut Comisiei Europene aplicarea unei măsuri de criză în condiţiile în care prin Politica Agricolă Comună (PAC) există un instrument de intervenţie, Fondul de Criză, care dispune de 433 de milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor europeni.
Reprezentantul Delegaţiei României pe lângă Comisia Europeană a mai spus că măsura de sprijin pe care o va adopta CE va fi, în mod sigur, sub formă de retragere şi promovare aşa cum s-a decis recent pentru piersici şi nectarine, ceea ce înseamnă că legumele vor fi distribuite gratuit la cantine şi spitale, etc.

Romania nu exportă produse animale în Rusia

Discuţiile în cadrul reuniunii au vizat şi celelalte sectoare afectate, produsele lactate şi cele din carne, unde producătorii români au anunţat că preţurile s-au redus cu 10% la carnea de pasăre şi de porc. "În acest sector nu avem un impact direct. Anul trecut am avut exporturi de numai 41 de milioane de euro în Federaţia Rusă, dar numai pe produse vegetale pentru că nu am exportat produse animale. Reducerea preţurilor este de 10% în sectorul de produse animale, însă la fructe şi legume au fost reduceri de preţuri şi cu 60%", a adăugat Achim Irimescu. Cele mai afectate ţări de embargoul Federaţiei Ruse, pe total produse agroalimentare, sunt Lituania cu 900.000 de tone de produse, Polonia — 800.000 de tone, fiind urmate de Germania, Olanda, Danemarca, Spania şi Finlanda. Numai pe fructe, cele mai afectate ţări sunt Polonia, Lituania, Spania, Belgia şi Grecia, iar la legume Lituania şi Polonia.
Producătorii români de legume şi fructe au cerut Ministerului Agriculturii să notifice Comisia Europeană cu privire la pierderile pe care le înregistrează în urma embargoului impus de Federaţia Rusă ţărilor UE, avansând o sumă de 300 de milioane de euro pentru a putea acoperi costurile.

Orban: UE "s-a împuşcat singură în picior" cu sancţiunile împotriva Rusiei

Uniunea Europeană şi-a făcut singură rău cu sancţiunile impuse Rusiei din cauza crizei din Ucraina, afirmă premierul Ungariei Viktor Orban, care cere o regândire totală a politicii UE în această privinţă. "Politica de sancţiuni dusă de Occident, adică de noi, o consecinţă necesară a ceea ce face Rusia, ne provoacă mai mult rău nouă decât Rusiei. În politică, asta se numeşte să te împuşti singur în picior", a afirmat Orban într-un interviu acordat la un post de radio. Remarcile sale au fost făcute după ce omologul său slovac Robert Fico a criticat sancţiunile ca fiind "absurde", afirmând că vor pune în pericol creşterea economică din Uniunea Europeană.
Ungaria depinde în mare măsură de importurile de energie din Rusia şi la începutul acestui an autorităţile de la Budapesta au convenit cu compania Rosatom să extindă singura centrală nucleară din Ungaria, într-un proiect de 10 miliarde de euro. Rusia este şi cel mai mare partener comercial al Ungariei din afara UE, cu exporturi de 2,55 de miliarde de euro în această ţară, în 2013. "UE nu trebuie doar să despăgubească într-un fel producătorii, fie ei polonezi, slovaci, ungari sau greci, care suportă pierderi, dar întreaga politică a sancţiunilor trebuie regândită", a spus Orban.
Economia Ungariei a avansat în cel mai alert ritm din ultimii opt ani în trimestrul al doilea, cu 3,9% faţă de anul trecut, pe fondul unei creşteri importante a producţiei de automobile. În comparaţie cu primul trimestru al acestui an, PIB-ul Ungariei a crescut cu 0,8%, potrivit datelor Eurostat.

Vânzările de smartphone-uri ale BlackBerry au crescut în trimestrul al doilea

Vânzările de smartphone-uri ale BlackBerry au crescut cu 15% în trimestrul al doilea, la 1,5 milioane de unităţi, datorită implemetării cu succes a planului de afaceri al CEO-ului John Chen, dar se plasează cu mult sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, relatează Bloomberg. Livrările au urcat de la 1,3 milioane în primele trei luni şi corespund unei cote de 0,5% pe piaţa mondială a smartphone-urilor, aflată în creştere.
Din noiembrie 2013, de când Chen a venit la conducerea companiei canadiene, BlackBerry a mutat centrul de greutate al afacerii de la vânzarea de produse către consumatori individuali la vânzarea de servicii software către firme şi instituţii guvernamentale. Cu toate acestea, compania a încercat să-şi păstreze utilizatorii fideli, prin repunerea în vânzare a modelului BlackBerry Bold şi a lansării modelului Z3 pe piaţa din Indonezia, în luna mai. Nivelul livrărilor de smartphone-uri din trimestrul al doilea a rămas, însă, cu mult sub cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, diferenţa fiind de 78%.
De asemenea, BlackBerry nu a reuşit să câştige cotă de piaţă din începând din al treilea trimestru din 2009. Compania nu a mai înregistrat un avans al vânzărilor din al doilea trimestru din 2013, când a lansat sistemul de operare BlackBerry 10

Mercedes şi Audi reduc diferenţa faţă de liderul BMW pe piaţa premium

BMW, liderul mondial pe piaţa auto premium, a înregistrat o creştere de 10% a vânzărilor, la 1,03 milioane de unităţi în primele şapte luni, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar diferenţa faţă de competitorii Mercedes-Benz şi Audi scade. Este pentru prima oară în istoria companiei germane când vânzările sub brandul BMW depăşeşc pragul de 1 milion de unităţi după doar primele şapte luni ale anului.
Dar şi vânzările competitorilor BMW au crescut semnificativ. Audi a vândut cu 11% mai multe automobile în primele şapte luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1,01 milioane de maşini comercializate, datorită cerererii ridicate pentru modelul A6.
De asemenea, vânzările Mercedes au urcat cu 13%, la 920.000 de unităţi. Directorul de vânzări al companiei, Ola Kaellenius, a explicat că noile modele compacte şi SUV-uri contribuie decisiv la creşterea brandului. Mercedes a vândut cu 104.000 de unităţi mai mult faţă de primele şapte luni din 2013, cele ale Audi au urcat cu 101.000 de unităţi, iar BMW a consemnat o creştere de 77.000 de autovehicule.
În ceea ce priveşte marile pieţe la nivel global, Audi este lider la vânzări în Europa şi China, în timp ce BMW conduce în topul vânzărilor din Statele Unite.

În Germania producţia de energie electrică din surse regenerabile a trecut de 30% din total

Producţia de energie electrică din surse regenerabile este în creştere în Germania şi a ajuns la 31% din total în prima jumătate a anului, în contextul în care Europa încearcă să reducă dependenţa faţă de gazele importate din Rusia, informează Bloomberg. Dacă în acest calcul nu intră şi energia produsă în hidrocentrale, energia electrică obţinută din surse regenerabile înseamnă 27% din total, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, câmd ponderea a fost de 24%. Energia solară şi eoliană au urcat la 17% din totalul energiei generate, prin comparaţie cu anii trecuţi, când nu depăşeau 13%, potrivit datelor organizaţiei Renewables International.
Producţia de energie electrică generată cu ajutorul panourilor solare a crescut în prima jumătate a acestui an cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, producţia de energie eoliană a urcat cu 19% în primele şase luni, în comparaţie cu acelaşi interval din 2013.
În Germania, cea mai mare parte a producţiei de energie electrică se bazează pe cărbune. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului, consumul de lignit a scăzut cu 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2013. În ceea ce priveşte energia produsă pe baza gazelor naturale, aceasta a scăzut cu 25%, în timp ce producţia obţinută în unităţi nucleare a fost mai mică cu 2%. Prin comparaţie, Statele Unite produc o cantitate mai mare de energie din surse regenerabile decât Germania, însă volumul energiei verzi raportat la totalul de energie produs este mai mic. Astfel, energia eoliană a însemnat 4% din totalul generat în 2013 în SUA, energia solară 0,23%, iar energia geotermală 0,41%, potrivit statisticilor administraţiei americane.

Daimler nu mai trimite e-mailuri angajaţilor aflaţi în concediu

Producătorul german de automobile Daimler a decis ca anagajaţii să nu mai primească e-mailuri pe adresa de serviciu atunci când sunt în concediu, considerând că munca nu trebuie să ocupe din timpul dedicat familiei, relatează CNBC. Cei 100.000 de angajaţi ai Daimler pot alege ca toate e-mailurile trimise pe adresele lor de serviciu să fie şterse automat, fără ca acestea să mai ajungă în căsuţa de e-mail. Directorul Departamentului de Resurse Umane al companiei, Wilfried Porth, a explicat că angajaţii nu ar trebui să citească e-mailuri legate de serviciu atunci cînd sunt în vacanţă, ci să folosească timpul pentru a se relaxa.
"Având această opţiune de a nu primi mesaje atât timp cât sunt în concediu, angajaţii nu se întorc la serviciu cu o listă lungă de e-mailuri necitite, ceea ce reprezintă o uşurare emoţională pentru ei", a adăugat el.
De cealaltă parte, expeditorul primeşte un mesaj prin care este înştiinţat că e-mailul său nu a ajuns la destinaţie, precum şi o listă cu alte persoane disponibile cărora li se poate adresa. Decizia companiei Daimler nu este unică în Germania. De exemplu, în 2011, Volkswagen a decis ca unii dintre anagajaţii săi să nu mai primească e-mailuri pe telefoanele de serviciu atunci când nu sunt în timpul programului de lucru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.