Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: 62% din locurile de muncă din Romania, în pericol să dispară

Ziarul de Vrancea
22 iul 2014 837 vizualizări
Un studiu al institutului Bruegel arată că multe slujbe sunt vulnerabile în faţa automatizării activităţilor

ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În randul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în Romania, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles. În comparaţie, un studiu similar din septembrie realizat de Carl Frey şi Michael Osborne de la Universitatea Oxford a arătat că 47% dintre americani se aflau în categoria celor care riscă să-şi piardă posturile din cauza avansului tehnologic, care presupune o automatizare a activităţii lor în următorii 10 sau 20 de ani. Ţările din nordul Europei, printre care Marea Britanie, Germania şi Franţa au un risc generat de automatizare similar celui al SUA, afirmă Bowles, care lucrează la Centrul Internaţional pentru Creştere de la London School of Economics. Deloc surprinzător, ţările de la periferia zonei euro vor suferi cel mai mult dintre membrii uniunii monetare, avand în vedere că dezvoltarea capacităţii roboţilor de a învăţa şi creşterea mobilităţii acestora vor afecta în principal locurile de muncă cu salarii mici şi cerinţe reduse în privinţa calificării, imune în trecut la automatizare. Impactul ar putea fi moderat de faptul că ţările de la periferia zonei euro au adoptat, de-a lungul istoriei, noile tehnologii mai lent decat vecinii din nord, a spus Bowles. "Dacă ne aşteptăm ca tehnologia să depăşească piedicile tradiţionale reprezentate de sarcinile cognitive nerepetitive, atunci trebuie să pregătim următoarea generaţie de lucrători cu abilităţi care să ajute tehnologia, în loc să fie ameninţate de aceasta", a afirmat cercetătorul. În Europa Centrală şi de Est, Croaţia are un risc de automatizare a locurilor de muncă de 57,91%, Bulgaria - 56,56%, Polonia - 56,29%, Ungaria - 55,34%, Austria - 54,1%, Cehia - 53,65% şi Slovenia - 53,19%. În randul ţărilor baltice, procentajul locurilor de muncă vulnerabile la automatizare este uşor mai scăzut decat media la nivelul UE. Cel mai mare risc este consemnat în Estonia - 53,94%, urmată de Lituania - 51,85% şi Letonia - 51,8%. În randul ţărilor scandinave din UE, sunt în pericol să dispară 46,69% din locurile de muncă în Suedia, 49,54% în Danemarca şi 51,3% în Finlanda. Multe dintre locurile de muncă din ţările din sudul Europei sunt, de asemenea, ameninţate de informatizare, cu 58,94% în Portugalia, a doua rată din UE după Romania, 56,47% în Grecia, 56,18% în Italia, 55,32% în Spania şi 51,27% în Malta. În vestul Europei, Germania are o rată a locurilor de muncă în pericol de 51,12%, Belgia de 50,38%, Luxemburg de 49,6%, Franţa de 49,54%, Olanda de 49,5%, Irlanda de 48,51%, iar Marea Britanie de 47,17%.

ASF vrea ca fondurile de pensii să investească mai mult în economie

Fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 miliarde lei în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) intenţionează să modifice politica de investiţii a fondurilor de pensii, pentru a le permite alocarea unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie, care în prezent se situează la 2,7 miliarde de lei. "ASF intenţionează să revizuiască politica de investiţii a fondurilor de pensii, pentru a le crea cadrul direcţionării unor procente mai importante din portofolii spre investiţii directe în economie (în sensul creşterii ponderii deţinerilor de instrumente financiare, precum acţiuni listate şi obligaţiuni corporative)", se arată într-un comunicat. Administratorii pot investi, potrivit legislaţiei, pană la 70% din valoarea totală a activelor unui fond în titluri de stat, pană la 30% în obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din Romania sau din UE şi pană la 50% în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din Romania sau din UE. De asemenea, pot fi realizate plasament în titluri de stat şi alte valori mobiliare emise de state terţe - pană la 15% din valoarea totală a activelor unui fond, în obligaţiuni şi alte valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe - pană la 10%, precum şi în obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi îndeplinesc cerinţele de rating - pană la 5%. Plafonaele se aplică atat în cazul fondurilor de pensii private obligatorii, cat şi celor facultative. Potrivit ASF, fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 miliarde lei în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (inclusiv companii financiar bancare). "Fondurile de pensii private au participaţii la toate companiile care au făcut obiectul ofertelor publice primare derulate de către statul roman (Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica), intrand în topul acţionarilor acestora", se arată în comunicat. Investiţiile directe în economie realizate prin intermediul listărilor depăşesc 675 milioane de lei şi au reprezentat 19,47% din cererea internă de emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni ale companiilor de stat care au dorit să atragă capital pentru dezvoltare. La data de 30 iunie, fondurile de pensii private deţineau investiţii de 957 milioane lei în companii de importanţă naţională (Romgaz, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Antibiotice, Oil Terminal), iar participaţiile în companii listate la BVB totalizau 1,37 miliarde lei (excluzand companiile financiar-bancare). Fondurile de pensii private au ponderi de peste 5% în acţionariatul Electrica, Transgaz, Compa, Alumil, Antibiotice şi deţineri de peste 10% din titlurile Bursei de Valori Bucureşti (12,02%), Ropharma (13,56%), Vrancart (15,32%).

Jumătate din fondurile pentru “Prima Casă” s-au consumat

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a acordat în primele şase luni peste 11.000 de garanţii în cadrul Programului "Prima Casă", aproape 30% fiind pentru beneficiari din Bucureşti (3.036), în timp ce în Călăraşi, Ialomiţa şi Giurgiu au fost cele mai puţine cereri, cate 33. În topul pe judeţe, în funcţie de numărul de solicitări primite, se află Municipiul Bucureşti cu 27,6%, judeţul Cluj cu 8,1%, judeţul Ilfov cu 7,1%, judeţul Timiş cu 5,8 % şi judeţele Constanţa, Braşov, Sibiu şi Iaşi, cu procente cuprinse între 3-5% fiecare. Cele mai puţine solicitări au venit din Călăraşi, Ialomiţa şi Giurgiu, fiecare cu 0,3% din totalul garanţiilor acordate în primele şase luni, respectiv cu cate 33 de credite. Din analizele statistice efectuate reiese că programul Prima Casă a fost accesat cu preponderenţă de tineri cu varsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani, care au preferat achiziţionarea apartamentelor de 2 camere. Prin contractele încheiate de la începutul Programului (2009) şi pană la data de 20 iulie 2014, FNGCIMM a acordat peste 119.200 de garanţii, în valoare de circa 2,3 miliarde euro, pentru credite accesate în valoare de peste 4,56 miliarde de euro. Valoarea medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.300 euro."Programul continuă să fie cerut şi apreciat de public, în condiţiile menţinerii unei rate de nerambursare a creditelor de numai 0,2%, plafonul disponibil în acest moment în cadrul programului Prima Casă fiind de circa 1,09 miliarde de lei (inclusiv plafonul de circa 490 milioane lei destinat achiziţiei de locuinţe prin ANL)", se arată într-un comunicat al Fondului. Beneficiarii au la dispoziţie în acest an circa 2 miliarde de lei, din care 740 milioane lei fonduri neutilizate în 2013, astfel că în primele şase luni a fost cheltuit jumătate din plafonul alocat pentru 2014.

Garanti Bank vede un curs cuprins între 4,45 şi 4,55 lei/euro

Garanti Bank a revizuit creşterea economică pentru acest an cu 0,3 puncte procentuale, de la 2,6% la 2,9%, în special pe fondul rezultatelor peste aşteptări din primul trimestru şi al stabilizării macro, dar şi cursul de schimb pentru finele anului, de la 4,55 lei/euro la 4,45 lei/euro. Prognoza îmbunătăţită de creştere economică are la bază şi finanţările mai ieftine, dar şi creşterea încrederii în mediul de afaceri, care ar putea atrage noi investitori. Totodată, perspectiva cursului de schimb a fost ajustată, întrucat există încă potenţial de intrări de capital străin în perioadă următoare, pe termen scurt şi lung, susţinut de dinamica favorabilă a lichidităţii din ţările dezvoltate, potrivit raportului macroeconomic al Garanti Bank aferent celui de-al doilea trimestru din acest an. Garanti estimează o temperare a creşterii producţiei industriale în următoarele trimestre ale anului, iar pe de altă parte o revenire a sectorului construcţiilor, după o contracţie în primul trimestru şi performanţe slabe în 2013, Deşi investiţiile publice şi absorbţia fondurilor europene se situează încă mult sub aşteptări, banca prognozează o performanţă a investiţiilor semnificativ mai bună în restul anului, în special pe segmentul lucrărilor de infrastructură, bazandu-se şi pe proiectele finanţate din fondurile europene, cu precădere cele din segmentul transporturilor. Analiştii Garanti preconizează o încetinire a dinamicii exporturilor în acest an, avand în vedere că producţia "excepţională" de echipamente de transport şi utilaje orientată spre export din 2013 constituie un efect de bază negativ pentru acest an. Totodată, estimează o accelerare a importurilor, pe fondul revenirii cererii interne. "În ansamblu, aceste elemente nu ar trebui să influenţeze semnificativ deficitul de cont curent, care se estimează să rămană la aproximativ 1,1% din PIB în 2014, fiind acoperit peste 100% de investiţiile străine directe (ISD)", se arată în comunicatul Garanti Bank.

Ministrul Transporturilor visează la profituri

Ministrul Transporturilor Ioan Rus şi-a propus să aducă toate companiile din subordinea instituţiei pe profit, arătand că deţine experienţă în business, iar educaţia sa în acest domeniu este una nemţească. "Obiectivul meu este de a aduce fiecare companie din Ministerul Transporturilor pe profit, dat fiind faptul că extrem de multe dintre ele sunt pe pierderi, lucru anormal cu dotările pe care unele le au - multe nu le au şi trebuie îmbunătăţite -, şi este anormal în contextul economic actual. (...) Într-o piaţă concurenţială este extrem de complicat să exişti cată vreme nu funcţionezi pe profit", a afirmat marţi Rus, în cadrul unei scurte declaraţii de presă susţinută la Aeroportul Otopeni. Oficialul a avut întalniri cu reprezentanţii Aeroclubului Roman, Autorităţii Aeronautice Romane şi Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în cadrul unui program de vizite care vizează toate companiile din subordinea instituţiei. În subordinea Ministerului Transporturilor funcţionează şi CFR SA, CFR Călători, CFR Marfă, Metrorex, Tarom, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Autoritatea Rutieră Romană, Registrul Auto Roman, Autoritatea Navală Romană. Printre cele mai importante companii cu pierderi la nivelul anului trecut se numără CFR Marfã (-262,9 milioane lei), Tarom (-130,1 milioane lei) sau Metrorex (-64,4 milioane lei). CFR Călători, care nu a raportat rezultatele din 2013 la Ministerul Finanţelor, a încheiat anul 2012 cu pierderi de 992,2 milioane lei. Rus a arătat că adiţional măsurilor interne este nevoie şi de acţiuni suplimentare pentru atragerea de finanţări pe termen mediu şi lung, iar în acest sens a avut deja o serie de discuţii "extrem de solide" cu reprezentanţii BEI, BERD, CE şi FMI.

Cartel Alfa cere garanţii pentru Pilonul II de pensii

"Cartel Alfa" solicită o analiză privind evaluarea sistemului de pensii private obligatorii, arătand că acest pilon trebuie să garanteze un randament al fondurilor care să acopere cel puţin partea din pensia publică pe care salariatul o pierde sau să garanteze conservarea contribuţiilor plătite. Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa" solicită marţi, într-o scrisoare deschisă trimisă premierului Victor Ponta şi ministrului Muncii, Rovana Plumb, o analiză şi o dezbatere privind evaluarea sistemului de pensii private obligatorii şi a impactului acestuia asupra actualilor şi viitorilor pensionari, cat şi asupra economiei, arătand că o astfel de discuţie trebuie să se facă în primul rand cu organizaţiile sindicale, în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor, cei care alimentează, din veniturile lor, aceste fonduri. "Nici pană astăzi, după şase ani de la debutul fondurilor de pensii, guvernul nu a respectat această obligaţie, de a elabora legea care trebuie să garanteze o rata minimă de rentabilitate a fondurilor de pensii", se arată în scrisoarea trimisă premierului şi ministrului Muncii.

Cetatea Braşovului este scoasă la vanzare

Aro Palace intenţionează să vandă cu 3,5-4 milioane de euro Cetatea Braşovului şi negociază cu Primăria, iar în cazul în care nu se va ajunge la un acord, o va scoate în toamnă la licitaţie, a declarat Mihai Fercală, directorul general al SIF Transilvania, care deţine Aro. "Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată ataţia bani încat investiţia să poată fi recuperată", a explicat Fercală. El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după. "Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile", a adăugat Mihai Fercală.

Transelectrica are doi membri provizorii în Consiliul de Supraveghere

Consiliul de Supraveghere al companiei naţionale de transport al energiei electrice Transelectrica (TEL) i-a numit luni pe Cătălin Lucian Chimirel şi pe Daniel-Cristian Pîrvulescu în funcţiile de membri provizorii ai Consiliului, pe două locuri vacante. Ei vor fi membri provizorii în Consiliu pană cand se va întruni Adunarea Generală a Acţionarilor companiei de stat, potrivit unui comunicat al Transelectrica. Chimirel lucrat în mai multe companii energetice de stat, precum, CONEL şi RENEL. Anterior numirii în funcţia din Consiliul de Supraveghere el era director de program pentru sistemul de măsurare a energiei în cadrul pieţei angro de energie din Transelectrica. Pîrvulescu a mai lucrat în Romelectro şi în firma Enevo. Transelectrica este controlată de Secretariatul General al Guvenului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.