Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Magnatul Adamescu, arestat preventiv pentru o lună

Ziarul de Vrancea
6 iun 2014 516 vizualizări
Dan Adamescu este acuzat că a dat mită, prin intermediul avocatului său care s-a sinucis, 20.000 de euro unor judecători u magnatul are o avere estimată la 900 milioane de euro

Curtea de Apel Bucureşti a decis, ieri, arestarea preventivă a lui Dan Adamescu, în dosarul în care este acuzat că le-ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Dan Adamescu la scurt timp după ce acestuia îi expirase ordonanţa de reţinere. Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată de Dan Adamescu, care are o avere estimată la 900 milioane de euro,  la instanţa supremă. "Din ordonanţa de reţinere întocmită de procurori a rezultat că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă indicii rezonabile că, în cursul lunii decembrie 2013, inculpatul Adamescu Grigore Dan a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII Civilă, pentru ca, în schimb, magistraţii să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era inculpatul Adamescu Grigore Dan", a precizat DNA.

Traseul şpăgii

Adamescu ar fi dat banii unui avocat, care la randul său a remis suma unui intermediar de la una dintre societăţile din grup, prin virament bancar, au arătat procurorii. "Pentru a justifica scoaterea banilor din societate, Adamescu Grigore Dan a stabilit ca avocatul să emită o factură pentru «servicii juridice». Ulterior, avocatul a transferat suma din contul cabinetului său de avocatură în contul personal şi în aceeaşi zi banii au fost ajuns în contul soţiei intermediarului (persoană fizică) cu titlu de acordare împrumut. Intermediarul a ridicat ulterior, din contul soţiei, suma de bani", potrivit DNA. Procurorii mai arată că intermediarul, practician în insolvenţă, a remis suma de 15.000 de euro judecătorului Ion Stanciu, imediat după deschiderea procedurii insolvenţei SC Baumeister SA, coordonată de Dan Adamescu, respectiv în luna decembrie 2013. În acelaşi context, susţin procurorii, intermediarul a remis suma de 5.000 de euro judecătoarei Elena Rovenţa, în vederea pronunţării unei soluţii favorabile, respectiv în sensul respingerii contestaţiilor celorlalţi creditori, soluţia avand ca efect imediat şi desemnarea unui alt lichidator judiciar "agreat". În 22 mai, procurorii au făcut percheziţii la locuinţa lui Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, în dosarul în care judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, aceştia fiind arestaţi.

Avocatul s-a sinucis

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii. Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întarzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe langă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare. Avocatul lui Dan Adamescu, George Claudiu Dumitru, a furnizat DNA, în dosarul celor patru judecători acuzaţi de fapte de corupţie, o copie a unui extras de cont, prin care se atestă viramentul mitei date acestora pentru a soluţiona favorabil dosare privind insolvenţa unor firme ale lui Adamescu. Avocatul George Claudiu Dumitru s-a sinucis în mai, aruncandu-se în faţa metroului la staţia Universitate, la cateva ore după ce judecătorii de la Tribunalul Bucureşti care ar fi luat mită de la Dan Adamescu au fost ridicaţi şi duşi la Direcţia Naţională Anticorupţie, ulterior aceştia fiind arestaţi.

VISA a găsit soluţia să urce veniturile statului

Oficialii procesatorului de carduri susţin că veniturile statului pot creşte cu 28% dacă taxele se plătesc cu cardul în proporţie de 30%

Efectuarea în proporţie de 30% a plăţilor taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice va avea ca efecte creşterea cu 28% a veniturilor la bugetului statului şi reducerea cu 12% a cheltuielilor de colectare, a declarat directorul VISA pentru Romania şi Croaţia, Cătălin Creţu. "Cifrele provin dintr-o analiză serioasă, efectuată de un grup de lucru format din specialişti din domeniu. Aceste tehnologii moderne de plată există şi pot aduce beneficii majore statului, dacă le va utiliza", a spus Creţu într-o conferinţă de specialitate. Prezent la eveniment, deputatul Varujan Pambuccian a afirmat că statul are obiceiul să cheltuie bani mulţi pentru introducerea de sisteme IT complicate în domeniul guvernării electronice. "În acest domeniu, fiecare minister sau instituţie va face ce a făcut şi pană acum, respectiv va cumpăra infrastructură de comunicaţii, care trebuie să fie scumpă şi bazată pe fir, motivul invocat întotdeauna fiind securitatea datelor. Apoi trebuie un sistem IT foarte complicat, cu baze de date imense, redundante, imposibil de actualizat şi, bineînţeles, foarte scump", a spus deputatul. În opinia lui Pambuccian, interfaţa dintre cetăţean sau firmă şi stat se realizează prin intermediul formularelor, ale căror informaţii, din păcate, nu sunt corelate şi autorităţile ar trebui să acţioneze în această direcţie. "Ar trebui sistematizate informaţiile din aceste formulare, apoi stabiliţi deţinătorii unici ai acestor informaţii. Spre exemplu, adresa unei persoane se află în 100 de locuri. Dacă se mută, trebuie să schimbe adresa în 100 de locuri. Pasul următor va fi stabilirea unui flux informaţional fiecărui formular. Ce spun eu este simplu şi, din nefericire, ieftin, şi se poate face şi uşor, tot din nefericire, pentru că am observat că tot ce este uşor şi ieftin, în zona statului, nu o să se facă", a mai spus Pambuccian. El a adăugat că introducerea unui asemenea sistem ar diminua cheltuielile statului, ar reduce şi costurile de procesare şi ar stimula semnificativ plăţile electronice în zona taxelor şi impozitelor. "Trebuie să accepte cineva că se poate face cu cheltuieli reduse. Acum caţiva ani am propus să dezvoltăm un astfel de sistem, ieftin, cu un buget de 18 milioane de euro şi mi s-a spus că este puţin, că numai 50-60 milioane de euro ar trebui pentru construirea unei infrastructuri serioase, cu sisteme IT complicate. Data viitoare o să propun 500 milioane de euro şi poate o să fiu băgat în seamă. După vreo şapte ani de experienţă cu statul, vă spun sincer, am ajuns la concluzia că nu se poate", a spus deputatul. În 2013, romanii au plătit cu cardul taxe şi impozite în sumă de 133 milioane de lei, în creştere cu 36%, avans susţinut de tranzacţiile la POS, care au consemnat un plus de 38%, potrivit datelor raportate de băncile membre Visa Europe, plata medie situandu-se la 358 de lei.

Vodafone, obligată să ţină la secret interceptările SRI

Vodafone a dezvăluit ieri existenţa unor conexiuni directe ale agenţiilor guvernamentale la reţelele grupului, care permit interceptarea conversaţiilor în unele dintre ţările în care operează, însă pentru Romania şi alte cateva state nu a putut prezenta informaţii fiind interzis de legislaţie. Conexiunile agenţiilor guvernamentale naţionale sunt utilizate la scară largă în multe dintre cele 29 de ţări care au avut pe parcursul anului trecut acces la reţeaua grupului, inclusiv în baza unor mandate, a afirmat grupul, într-un raport care rupe tăcerea asupra utilizării la scară tot mai largă de către autorităţi a interceptărilor reţelelor telefonice şi de transmisie de date pentru a spiona proprii cetăţeni, scrie publicaţia britanică The Guardian. Agenţiile au instalat conexiuni directe la reţeaua Vodafone şi a altor operatori telecom, ceea ce le permite să asculte şi să înregistreze live conversaţii, iar în anumite cazuri să localizeze persoanele. În Romania, Albania, Egipt, Ungaria, India, Malta, Qatar, Africa de Sud şi Turcia este interzisă dezvăluirea oricăror informaţii legate de interceptarea convorbirilor telefonice şi mesajelor, inclusiv dacă astfel de capabilităţi există. "Este înfiorător ca guvernele să poată accesa convorbirile telefonice cu simpla apăsare a unui buton", a declarat directorul organizaţiei Liberty, Shami Chakrabarti, citat de cotidianul britanic. În circa şase din ţările în care Vodafone operează, legea obligă operatorii telecom să instaleze conexiuni directe de acces sau să permită autorităţilor să facă acest lucru. Grupul nu a nominalizat statele, întrucat unele dintre acestea ar putea răspunde prin contramăsuri incluzand arestarea unor angajaţi. Sistemele directe de acces nu necesită mandate, iar companiile nu au informaţii despre identitatea sau numărul clienţilor vizaţi. Supravegherea în masă poate avea loc pe orice reţea, fără ca autorităţile să fie nevoite să se justifice companiilor. "Acestea sunt scenariile de coşmar pe care le imaginam. Nu aş fi crezut niciodată că operatorii telecom sunt complici în asemenea măsură. Este un pas curajos al Vodafone şi sperăm ca şi alte companii să prindă mai mult curaj în privinţa dezvăluirilor, dar ceea ce avem nevoie este să fim noi mai curajoşi şi să luptăm împotriva cererilor ilegale şi chiar a legilor", a declarat Gus Hosein, director al organizaţuei Privacy International, care a dat în judecată guvernul britanic pentru interceptări în masă.

Salariul mediu net a ajuns la 1,735 lei

Caştigul salarial mediu nominal brut a crescut în aprilie cu 1,7% faţă de martie, la 2.395 de lei, iar cel net a înregistrat aceeaşi evoluţie, situandu-se la 1.735 lei, cu cele mai mari valori în intermedieri financiare şi cele mai mici în hoteluri şi restaurante, a anunţat ieri INS. Caştigul salarial mediu nominal net în intermedierile financiare a fost de 4.888 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 986 lei. "Indicele caştigului salarial real pentru luna aprilie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 101,4%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele caştigului salarial real a fost de 128,8%, cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna martie 2014", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare în aprilie în majoritatea activităţilor din sectorul economic decat în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative creşteri ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii) - 22,8%, în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) - 21,5%, în fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior - între 17% şi 19,5%, în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, telecomunicaţii, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor - între 8% şi 12,5%. În tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, transporturi pe apă, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-a consemnat o creştere între 4% şi 8%.

Ponta anunţă că Oltchim nu mai are pierderi

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că în cazul Oltchim au fost aplicate toate măsurile de restructurare pentru a face viabil combinatul, acesta fiind eligibil pentru credite. “Din cate ştiu de la ministrul Economiei, m-a informat că Oltchim nu mai are pierderi în acest moment, sunt cele din trecut, dar în acest moment nu are pierderi, este considerat eligibil pentru credite şi are piaţă de desfacere şi toate măsurile de restructurare pentru a o face viabilă au fost aplicate”, a spus Ponta, întrebat despre faptul că termenul de privatizare a Oltchim expiră vineri, 6 iunie. Oltchim nu va fi închis şi dacă nu va fi privatizat în 6 iunie, aşa cum s-a angajat Guvernul, combinatul chimic va fi vandut altă dată, a declarat marţi ministrul Economiei, Constantin Niţă. "Oltchim reprezintă un obiectiv pentru Guvern. Dacă nu-l privatizăm nici în 6 iunie vom reuşi altă dată. (...) Să nu-şi închipuie cineva că vom închide această fabrică", a afirmat Niţă într-un forum pe teme energetice. Ministrul a adăugat că Oltchim trebuie să nu mai acumuleze pierderi, iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie să găsească finanţare pentru a pune în funcţiune una sau două linii de producţie. "Există investitori care vor să ia la pachet Oltchim şi Arpechim (principalul furnizor de materii prime pentru Oltchim, controlat de OMV Petrom, n.r.). Avem discuţii şi cu OMV Petrom", a mai spus Niţă. Multiplele încercări de vanzare a Oltchim din ultimii ani au eşuat. Cea mai recentă a fost în luna martie, cand statul nu a primit nicio ofertă de cumpărare. Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 54,7% din acţiunile Oltchim. Combinatul a intrat în insolvenţă în ianuarie 2013.

Fitch menţine Ungaria în categoria gunoi

Agenţia de evaluare financiară Fitch a menţinut ratingul suveran al Ungariei în categoria "junk", nerecomandată investitorilor, din cauza îndatorării ridicate a statului şi a îngrijorării că recuperarea economică nu va fi de lungă durată, scrie Bloomberg. Calificativul Ungariei pentru împrumuturi în valută pe termen lung a fost confirmat la "BBA", cea mai ridicată treaptă din categoria "junk", cu perspectivă stabilă, a anunţat, vineri, Fitch. Ungaria, cea mai îndatorată dintre ţările din estul Uniunii Europene, a fost retrogradată la "junk" în 2012 după ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a impus taxe speciale pe companii, inclusiv pe bănci, pentru a acoperi deficitul bugetar. Taxele au împins economia în recesiune în 2012 şi au cauzat scăderea puternică a investiţiilor. Economia şi-a revenit ulterior, creşterea PIB ajungand la 3,5% în primul trimestru din acest an, cel mai puternic avans începand din 2006. "Motorul principal al avansului PIB a fost pană în prezent creşterea activităţii în sectorul de stat, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea recuperării. Gradul de îndatorare s-a schimbat foarte puţin în ultimii ani, în pofida consolidării fiscale şi a trecerii activelor fondurilor de pensii private sub controlul statului", notează Fitch.

China implică companiile de internet în anchete

China a adoptat amendamente la legea secretului de stat prin care impune operatorilor de telecomunicaţii şi companiilor de internet să sprijine autorităţile în investigarea scurgerilor de informaţii sensibile, potrivit Bloomberg. Transmiterea de secrete de stat prin intermediul reţelelor publice de informaţii trebuie oprită imediat ce este descoperită, potrivit amendamentului. Operatorii de reţele trebuie să păstreze înregistrări despre datele transmise şi să raporteze eventuale scurgeri de informaţii sensibile autorităţilor. Noua cerinţă ar putea reprezenta o piedică suplimentară pentru companiile străine de tehnologie din China, precum Yahoo, Microsoft şi Cisco, criticate în SUA pentru că ajută guvernul de la Beijing să cenzureze internetul. Compania Google a închis site-ul de căutare online pe care îl avea în China, afirmand că nu mai este dispusă să cenzureze rezultatele căutărilor aşa cum cer autorităţile. "Companiile străine ar putea avea unele dificultăţi cu aceste cerinţe din perspectiva eticii. Nu va avea impact semnificativ asupra companiile şi utilizatorilor din China, pentru că nu au de ales în această privinţă", a declarat directorul firmei de cercetare Analysys International, Edward Yu.

Investiţiile fondurilor private, în creştere după patru ani de scădere

Investiţiile fondurilor private de investiţii în Romania au crescut anul trecut pentru prima dată în ultimii patru ani, avansul fiind de 2,5 ori faţă de 2012, la peste 70 milioane euro, piaţa locală ocupand locul trei în Europa Centrală şi de Est, după Polonia şi Cehia, potrivit asociaţiei EVCA.  Fondurile de investiţii şi-au redus constant expunerile din Romania pană anul trecut, după ce în 2008 investiţiile au crescut la 294 milioane de euro, de la 212 milioane de euro în 2007. În 2009, piaţa romanească a atras 221 milioane de euro, iar în următorii ani investiţiile fondurilor de private equity au scăzut la 119 milioane de euro în 2010 şi la 66 milioane de euro în 2011, cu un minim de 28 milioane de euro în 2012. Aceste investiţii au reprezentat 0,05% din PIB-ul Romaniei în 2013, peste nivelul de 0,02% consemnat în anul anterior, se arată într-un raport al European Private Equity and Venture Capital Association (EVCA) (Asociaţia Europeană de Private Equity şi Venture Capital). Fondurile din Marea Britanie şi Polonia au fost cele mai active în Romania anul trecut, realizand 21,2% din tranzacţii, respectiv 10,9%.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.