MOZAIC STIRI ECONOMICE: Taxa de stalp seacă economia de bani
Ministerul Finanţelor a înregistrat ieri din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe constucţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decat dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an, a declarat ieri secretarul de stat în MFP Dan Manolescu. "Ieri aveam un miliard de lei din taxă, dar suma e în curs de actualizare. Astăzi sigur suma este mai mare. Este dublu faţă de sumele din buget. Avem o cifră în buget şi o altă sumă în estimări" a afirmat Manolescu în conferinţa "Cei mai mari jucători din economie" organizată de Ziarul Financiar. El a adăugat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari. "Acel miliard de lei este suma declarată pană acum, dar să vedem efectiv cat se plăteşte, pentru că mai avem de încasat o tranşă în septembrie", a mai spus Manolescu. La sfarşitul lunii aprilie, premierul Victor Ponta declara că Guvernul va obţine din impozitarea construcţiilor speciale un surplus de venituri, cu mult peste ţinta stabilită în mod precaut de Fondul Monetar Internaţional, care reprezintă unul dintre principalele argumente pentru a reduce contribuţiile de asigurări sociale. Şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, preciza că numai dintr-un subgrup de companii impozitate se obţine mai mult de 1 miliard lei, faţă de prognoza iniţială de venituri astfel atrase de doar 488 milioane lei, stabilită, potrivit premierului, la solicitarea FMI. La randul său, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta că numai din ceea ce se află în bilanţul companiilor şi nu era impozitat rezultă venituri de 1,8 miliarde lei. Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate marţi, prima plată urmand să fie efectuată pană luni, 26 mai, iar a doua pană la 25 septembrie.
Folosim de 5 ori mai puţine îngrăşăminte decat alte state UE
"ne preocupăm şi de mediul înconjurător, dar avem nevoie de investiţii foarte mari în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate aşa cum întalnim în alte state europene", arată ministrul Agriculturii
Romania are o productivitate agricolă mai mică decat multe ţări din UE şi pentru că foloseşte mai puţine îngrăşăminte la hectar, ceea ce reprezintă o grijă mai mare pentru mediu, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a arătat că în Romania există în continuare potenţial de creştere, dar, în egală măsură, există o grijă pentru mediul înconjurător. "Ne preocupăm şi de mediul înconjurător, dar avem nevoie de investiţii foarte mari în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate aşa cum întalnim în alte state europene", a afirmat Constantin. Ministrul a explicat că nivelul subvenţiilor dn Romania este mai mic decat în alte state membre pentru că în momentul în care s-au făcut negocierile pentru subvenţii, în anii 2002-2003, producţia medie la hectar în Romania era la 2,6 tone la hectar, în timp ce în alte state din Europa era de 4-5 tone la hectar, la anumite culturi. "Şi gradul de utilizare a îngrăşămintelor a dus, probabil, la aceste diferenţe de producţie. În Romania, totalul de îngrăşăminte este de 46 de kilograme la hectar. Marea Britanie are un nivel de utilizare a îngrăşămintelor de 250 kg/ha, Germania de 211 kg/ha, Grecia de 153 kg/ha, SUA de 120 kg/ha, Austria de 108 kg/ha, Ungaria de 97 kg/ha şi Cehia de 95 kg/ha", a mai spus ministrul. El a mai spus că pesticidele cu neonicotinoide sunt absolut necesare în tratarea semințelor, iar interzicerea acestora în 2013 dăunează foarte mult producției agricole din Romania "Putem să ne menţinem pe primul loc la floarea soarelui şi pe doi la porumb dacă vom reuşi să nu mai fie interzise anumite substanţe care folosesc neonicotinoide. Ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor. Faptul că în 2013 ele au fost interzise dăunează foarte mult producţiei din Romania, dacă nu vom obţine acea perioadă de derograre de 120 de zile, aşa cum împreună cu mediul privat am încercat să convingem Comisia Europeană", a arătat ministrul. El a afirmat că, fără astfel de tratamente, producţia agricolă a ţărilor din Europa de Est va fi afectată. Neonicotinoidele sunt pesticide folosite pentru tratarea seminţelor, în special a celor de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia şi bumbac.
Manolescu: Între scăderea CAS şi cea a TVA la mancare, aleg CAS
Secretarul de stat în Ministerul Finaţelor Publice Dan Manolescu consideră că reducerea CAS ar fi reprezenta o măsură mai potrivită decat scăderea cotei TVA pentru mancare, întrucat ar creşte competitivitatea în Europa, Romania fiind o ţară dezavantajată de povara fiscală pe forţa de muncă. "În momentul actual, opţiunea ar fi către reducerea de CAS, pentru că într-adevăr suntem din punct de vedere al taxării forţei de muncă într-o poziţie dezavantajată faţă de ţările din jurul nostru şi e un element care ar creşte competitivitatea Romaniei în Europa", a declarat Manolescu marţi la conferinţa "Cei mai mari jucători din economie" organizată de Ziarul Financiar. Întrebat ce ar considera mai benefic pentru economie, scăderea CAS ori cota TVA pentru mancare, Manolescu a arătat că fiecare dintre aceste măsuri are o zonă de plusuri şi una de minusuri. "Este evident că în Romania sarcina fiscală pe forţa de muncă este foarte mare şi e nevoie de reducerea acesteia, dar este clar şi că în zona produselor alimentare e o zonă intrinsecă de evaziune fiscală. În final ţine de a alege între toate aceste lucruri în funcţie de anumite constrangeri şi anumite sume care sunt generate de aceste măsuri", a mai spus secretarul de stat. El a menţionat că impactul bugetar al reducerii cotei CAS este de un miliard de lei pentru fiecare punct procentual de ajustare. Astfel, la o diminuare cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale, impactul ar fi de 2,5 miliarde lei pentru acest an, dacă măsura s-ar aplica de la 1 iulie. Întrebat dacă se reduce cota CAS de la 1 iulie, Manolescu a spus că vor exista discuţii şi negocieri cu reprezentanţii FMI săptămana viitoare pe această temă, nedorind să facă "pronosticuri". În ceea ce priveşte efectele reducerii TVA la paine la 9%, oficialul MFP a arătat că nu au date concludente pană în prezent pentru a realiza o evaluare, întrucat au trecut doar două perioade fiscale pentru mulţi agenţi economici care beneficiază de această măsură, aceştia raportand trimestrial.
Biro, ASF: Tariful mediu la poliţele RCA a crescut cu încă 7%
Tariful mediu la poliţele de răspundere civilă auto (RCA) a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestei an, cifra fiind obţinută prin raportarea subscrierilor la numărul de autovehicule asigurate, a declarat Albin Biro, membru neexecutiv în conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "În primele trei luni, asigurătorii autorizaţi să emită poliţe RCA au subscris prime de 701 milioane de lei şi, prin raportarea la numărul de automobile asigurate, reiese că tariful mediu la acest tip de asigurări a crescut, în medie, cu 7%", a spus Biro, prezent la un eveniment de specialitate. În primele trei luni ale anului trecut, subscrierile RCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcare cu 9,46% faţă de martie 2012, potrivit datelor ASF. Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu 15,5%, la 2,47 miliarde de lei. Acest segment de piaţă reprezintă 25,8% din totalul subscrierilor la nivelul pieţei, care în 2013 a atins 8,29 miliarde de lei
Romania, locul trei în topul ţărilor atractive pentru investiţii
Romania a depăşit Ungaria în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii străine în Europa Centrală şi de Est (ECE) în 2014, situandu-se pe locul al treilea în regiune, fiind devansată de Polonia şi Cehia, iar dacă va menţine acest ritm ar putea ajunge pe locul 2 în 2015, potrivit datelor EY. "Primele două clasate se află pe o tendinţă descrescătoare în 2014 faţă de 2013, în timp ce atractivitatea Romaniei a crescut cu 2 puncte procentuale. Dacă se păstrează această tendinţă, Romania ar putea depăşi Cehia în anul 2015, devenind a doua ţară ca atractivitate pentru investitorii străini în CEE", conform raportului anual EY - European Attractiveness Survey. La nivelul anului trecut, Romania şi-a păstrat locul 10 în Europa privind numărul locurilor de muncă nou create prin investiţiile străine directe. Acestea au generat 6.157 locuri de muncă anul trecut, în scădere cu 13% faţă de anul anterior, cand investiţiile străine directe au generat 7.114 locuri de muncă în Romania. Pe primele locuri în acest clasament s-au situat Marea Britanie, Franţa, Polonia, Rusia şi Serbia. Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) în Romania au urcat cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima creştere de la începutul crizei. "Revenind la investiţiile străine atrase, CEE a scăzut în preferinţele investitorilor în 2013, pe fondul unei creşteri economice lente şi a condiţiilor economice instabile. Regiunea a atras cu 5% mai puţine proiecte de investiţii străine directe, în timp ce locurile de muncă generate au scăzut cu 4%", se mai arată în raport. Un semn deloc îmbucurător în regiune a fost scăderea motorului principal al investiţiilor, industria producătoare de automobile. Per total, proiectele de producţie s-au menţinut pe prima poziţie în regiune cu 410 proiecte. În acelaşi timp, regiunea a înregistrat o creştere cu 55% a proiectelor de cercetare şi dezvoltare, ceea ce marchează o creştere a valorii adăugate a proiectelor implementate. La nivelul întregului continent, principalele pieţe în care investiţiile străine directe au înregistrat creşteri sunt Marea Britanie, Germania şi Franţa, în timp ce în pieţele din Spania şi Europa de Est s-au înregistrat scăderi.
Cioloş se fereşte să vorbească despre un nou mandat
Comisarul european, Dacian Cioloş, a evitat să răspundă direct dacă îşi mai doreşte sau nu un nou mandat, şi a afirmat că va face public un punct de vedere atunci "cand va veni momentul". "Cand va veni momentul o să vă spun un punct de vedere şi asupra acestor lucuri. Deocamdată, cum aţi observat şi dumneavoastră, cel care vorbeşte este premierul, cei care vorbesc sunt reprezentanţii Romaniei, şi dacă va fi cazul să vorbesc şi eu, o să vorbesc", a afirmat comisarul european. Cioloş a adăugat că, deocamdată, respectă munca celor care trebuie să negocieze un portofoliu important de comisar pentru Romania. "Pe de altă parte, mi se pare important într-un mod foarte pragmatic. Înainte de a vorbi de aceste lucruri, să vedem cine va fi preşedintele desemnat al Comisiei Europene, pentru că el e cel care desemnează portofoliile şi cu el o să discut aceste lucruri", a mai spus Cioloş.
China declanşează războiul serverelor
Guvernul de la Beijing exercită presiuni asupra băncilor din China să înlocuiască serverele produse de International Business Machines (IBM) cu branduri produse local, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Presiunile Chinei în sectorul bancar reprezintă o nouă escaladare a disputei cu Statele Unite privind acuzaţiile de spionaj economic aduse mai multor ofiţei chinezi. Agenţii guvernamentale, inclusiv banca centrală şi Ministerul de Finanţe, verifică dacă dependenţa băncilor comerciale de serverele IBM pune în pericol securitatea financiară a ţării, au afirmat patru surse. Analiza autorităţilor din China se înscrie unei acţiuni mai ample de răspuns la inculparea de către SUA a cinci ofiţei chinezi pentru spionaj economic împotriva a şase companii americane. Guvernul de la Beijing a anunţat, săptămana trecută, că va verifica companiile de telecomunicaţii care desfăşoară operaţiuni în ţară, iar Financial Times a scris că autorităţile au cerut companiilor de stat să renunţe la orice legături cu firmele de consultanţă americane. Rezultatele analizei asupra utilizării serverelor IBM de către bănci vor fi transmise unui grup de lucru asupra securităţii internetului condus de preşedintele Xi Jinping, au spus sursele.
Sectorul bancar nu se lasă reformat
Reformele pentru corectarea problemelor din sistemul bancar evidenţiate de criza din 2007-2009 sunt implementate prea lent şi sunt îngreunate de lobby-ul agresiv al industriei financiare, a declarat, ieri, directorul FMI, Christine Lagarde. Băncile deţin în prezent mai mult capital decat aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters. "Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe", a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra. Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de "reacţia agresivă a industriei financiare", precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atat de lung, a spus directorul Fondului. "O mare lacună este că problema instituţiilor financiare prea mari pentru a fi lăsate să se prăbuşească nu a fost rezolvată", a afirmat Lagarde, referindu-se la aşteptările ca guvernele să intervină pentru a salva orice instituţie de credit de mari dimensiuni, astfel încat să evite repetarea crizei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
