Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem cea mai mare creştere economică din UE

Ziarul de Vrancea
15 mai 2014 793 vizualizări
In primul semestru, economia Romaniei a urcat cu 3,8% u pe locul doi în Uniunea Europeană se situează Polonia cu 3,5% şi Ungaria cu 3,2%

Romania a înregistrat în primul trimestru, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai puternic avans al Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană (UE), de 3,8%, în timp ce media UE s-a situat la 1,4%, arată date publicate, ieri, de Eurostat. Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%. Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%. Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat. În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%. Germania, cea mai mare economie din zona euro a înregistrat un avans de 2,3% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, în timp ce Franţa, a doua ca mărime, a crescut cu 0,8%. În Italia, PIB a scăzut cu 0,5%, iar în Spania a avansat cu 0,6%. Produsul intern brutal Romaniei în primul trimestru al acestui an a crescut, în termeni reali, cu 0,1% comparativ cu ultimul trimestru din 2013, iar faţă de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 3,8% atat pe seria brută, cat şi pe cea ajustată sezonier, potrivit datelor INS. "Conform primelor estimări, produsul intern brut în trimestrul I 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% comparativ cu trimestrul IV 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2013, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,8% atat pe seria brută cat şi pe seria ajustată sezonier", a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii, care oferă o imagine operativă şi consistentă a evoluţiei economiei. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru primul trimestru va fi anunţată la 6 iunie. "Bineînţeles, acestea sunt date semnal şi va trebui să aşteptăm şi datele finale, dar eu zic că este un semnal foarte bun, care arată că politicile pe care le-am avut pană acum au fost foarte bune, sper să continuăm această creştere economică şi să continuăm măsuri care să promoveze mediul de afaceri", a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, la seminarul Ziua Informării Europene, organizat la BNR. Premierul Victor Ponta anunţa la sfarşitul lunii aprilie că cifrele preliminare indicau pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%. Ulterior, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%, peste nivelul anului trecut, de 3,5%. Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru Romania în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

Fermierul Băsescu are apucături de agent imobiliar

Băsescu: Italianul a dat pe teren 2.900 de euro pe hectar, eu i-am dat 4.500, acum aş obţine 8.000

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că "un agricultor vestit" i-a spus că pămantul de la Nana este bun pentru agricultură şi a arătat că italianul de la care a cumpărat a plătit 2.900 de euro pe hectar, el i-a dat 4.500, iar acum ar putea să obţină un 8.000 de euro pe hectar în acea zonă. "Eu am cumpărat de la un italian care, în medie, a dat 2.900 de euro pe hectar. Eu i-am dat 4.500. şi acum aş putea să obţin un 8.000 de euro pe hectar în zona aceea, este un pămant foarte bun", a comentat Băsescu. El a adăugat că "un agricultor vestit" i-a spus: "«Domnule preşedinte, dacă aici se răstoarnă o căruţă cu grau, iese o recoltă extraordinară, pămantul ăsta n-aveţi a-i face nimic, este un pămant bun pentru agricultură». Acum m-am dus să văd, dacă mi l-a culcat ploaia, dacă mi l-a bătut piatra". "Deci ai griji cand eşti proprietar de pămant", a mai spus Băsescu. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a discutat foarte mult cu băncile şi le-a spus că preţurile la pămant, în Romania, sunt foarte scăzute, în raport cu Europa. "De ce nu ne daţi credite, să punem în garanţie pămantul, mai punem o casă sau ce mai avem şi ajutaţi-ne să stăm în competiţie cu străinii, care îşi iau credite din ţara lor, cu 2% dobandă, şi vin şi cumpără fără limite", a spus Traian Băsescu. Preşedintele a arătat că "băncile sunt pregătite pentru aşa ceva, cu atat mai mult cu cat Fondul de Garantere se implică şi el". "Cred că trebuie să avem în vedere acest lucru, că, putem spune, pămantul este romanesc, străbunii noştri s-au jertfit pentru el, şi aşa mai departe, dar sunt nişte reguli. Nu înseamnă să nu creăm un sistem de priorităţi pentru agricultorul roman sau să îl punem pe picior de egalitate în raport cu cel din Italia, care vine să cumpere", a mai spus Traian Băsescu. Şeful statului a mai spus a mai spus că preţul la grau de anul trecut a fost "o bătaie de joc" şi i-a sfătuit pe agricultori să pună bazele unor companii care să se ocupe de valorificarea producţiei agricole, în special a cerealelor. "Dumnezeu să-l ierte, nu mai e Triţă Făniţă, să exporte cereale, dar este nepermis ca o ţară care e în primele patru, cinci ţări din Europa, din punctul de vedere al potenţialului agricol, să nu ai firme romaneşti care să se ocupe de găsirea de pieţe alternative şi de a asigura abgricultorilor desfacerea producţiei la un preţ bun", a spus Băsescu.

Investiţiile străine au început să se dezmorţească

Investiţiile străine directe au totalizat în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 30,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în martie Romania reuşind să atragă 290 milioane euro, cel mai ridicat nivel de la începutul anului, arată datele Băncii Naţionale (BNR). Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit au însumat 514 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat 56 milioane euro, se arată într-un comunicat al BNR. În luna martie, Romania a reuşit să atragă 290 de milioane de euro, faţă de doar 36 milioane de euro şi 244 milioane de euro în ianuarie. Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei. În noiembrie 2013, Romania a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decat în luna anterioară, minimele înregistrandu-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro). În anul 2008 a fost consemnată cea mai mare valoare a ISD, de 9,496 miliarde euro. Între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începand cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzand abrupt pană la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 1 comparativ cu 2011.

Numărul tranzacţiilor imobiliare a urcat cu 8%

Numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut cu aproape 8% (peste 21.000 de operaţiuni) în primele patru luni comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013, ajungand la 283.871, a anunţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). În primele patru luni ale anului 2014 cele mai multe tranzacţii imobiliare s-au înregistrat în Bucureşti - 18.842, Timiş - 16.309 şi Ilfov - 14.564, iar cele mai puţine în Teleorman -1.905, Bistriţa-Năsăud - 2.335 şi Covasna - 2.888. La nivel naţional, în luna aprilie, au fost înregistrate 77.636 tranzacţii imobiliare, cu 736 mai puţine faţă de luna precedentă şi cu 2.699 mai multe comparativ cu luna aprilie 2013. În luna menţionată, cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti - 5.501, Arad - 4.747 şi Timiş - 4.730. Cele mai puţine tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în judeţele Teleorman - 549, Bistriţa-Năsăud - 594 şi Covasna - 761. În perioada analizată numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară la nivel naţional a fost de peste 1.900.000, cu 247.356 (15%) mai mult faţă de intervalul similar al anului trecut. Cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti - 118.682, Timiş - 103.700 şi Cluj - 89.793. Cele mai puţine operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în judeţele Sălaj - 20.258, Buzău - 19.777 şi Valcea - 19.597. Judeţele în care s-au înregistrat mai puţine operaţiuni de cadastru şi carte funciară comparativ cu primele patru luni ale anului trecut sunt Damboviţa, cu o diferenţă de 6.585, Argeş, cu o diferenţă de 3.935.

Fondurile din Rusia au aterizat în Romania şi Ungaria

Obligaţiunile emise de Romania şi Ungaria sunt cei mai mari beneficiari de pe pieţele emergente europene ai fondurilor retrase de investitori din Rusia din cauza riscurilor generate de criza ucraineană, potrivit Bloomberg. Eurobondurile Romaniei şi Ungariei au generat pentru investitori randamente de 5%, respectiv 4,7%, de la incursiunea preşedintelui rus, Vladimir Putin, în regiunea Crimeea la începutul lunii martie. Chiar dacă obligaţiunile Rusiei au urcat în ultimele două săptămani, se află încă în declin cu 0,6% în această perioadă, una dintre cele două ţări în scădere dintre cele 56 care intră în componenţa Bloomberg Dollar Emerging Market Sovereign Bond Index. Recuperarea economică a Europei ajută ţările din Europa de Est să reducă deficitele şi să atragă cumpărători pentru obligaţiunile emise, în timp ce Rusia este afectată de cele mai grave ieşiri de capital începand din 2008, cauzate de conflictul cu Ucraina. Romania şi Ungaria au înregistrat în 2013 cea mai bună situaţie a contului curent de pană acum şi sunt astfel mai bine poziţionate pentru a rezista unor turbulenţe la nivel internaţional, notează Bloomberg. "Odată cu îmbunătăţirea fundamentelor Romaniei şi Ungariei, obligaţiunile (acestora, n.r.) atrag investitorii care caută alternative mai sigure la Rusia. Cele două ţări nu ar scăpa neatinse dacă ar escalada criza ucraineană, dar acesta nu este scenariul pe care îl anticipăm", a declarat Roxana Hulea, analist pentru pieţe emergente la Societe Generale, într-un interviu telefonic de la Londra. Societe Generale a redus recomandarea privind datoria în dolari emisă de Romania la "underweight" (echivalent cu vinde), după ce obligaţiunile s-au întărit într-o asemenea măsură încat "nu mai pot fi clasificate drept active cu randament ridicat", a afirmat, într-o notă către clienţi, Regis Chatellier, director pentru strategia pe pieţe emergente la Societe Generale, în Londra. Banca franceză a recomandat creşterea expunerii pe Ungaria şi Africa de Sud.

O companie polonează a ieşit la cumpărături în Romania

Furnizorul de servicii de resurse umane Work Service din Polonia vrea să cumpere în acest an o companie din Romania, pentru care intenţionează să cheltuie 30-80 de milioane de zloţi ( 7,2-19,1 milioane de euro), a declarat directorul general al Work Service, Tomasz Hanczarek. Work Service intenţionează să facă în viitor achiziţii şi pe alte pieţe din regiune decat Romania, strategia companiei fiind de a fi prezentă pe toate pieţele semnificative în spaţiul situat între Berlin, Moscova şi Istanbul, a spus Hanczarek pentru portalul ISBnews, citat de publicaţia Warsaw Business Journal. Compania din Romania pe care ar urma să o cumpere Work Service ar trebui să fie situată pe o piaţă de nişă, iar valoarea achiziţiei se va situa între 30 de milioane de zloţi şi 80 de milioane de zloţi. Work Service monitorizează încă piaţa din Romania, a spus Hanczarek. Fondurile pentru finanţarea achiziţiilor ar putea fi obţinute printr-o emisiune de obligaţiuni, în zloţi sau valută, sau din altă sursă, a adăugat şeful companiei.

Finanţele se împrumută la costuri în scădere

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 500 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa în iunie 2019, pentru care a obţinut un randament mediu de 4,11% pe an, mai redus faţă de cel înregistrat la licitaţia anterioară pentru titlurile din această emisiune. Trezoreria a primit oferte de subscriere în valoare totală de 1,95 miliarde lei, de aproape patru ori mai mari faţă de suma ţintită, de 500 milioane lei. La licitaţia anterioară pentru redeschiderea acestei emsiuni de bonduri, care a avut loc în luna aprilie, randamentul mediu la care au fost adjudecate titlurile a fost de 4,59% pe an. La licitaţie au prezentat oferte 9 dealeri primari. Emisiunea de obligaţiuni a fost lansată în luna februarie şi are maturitatea în iunie 2019. De la lansare şi pană la licitaţia de joi inclusiv, MFP a atras prin această emisiune un total de peste 2 miliarde lei. Emisiunea va fi redeschisă şi vineri, doar pentru oferte necompetitive, MFP vizand să atragă încă 75 milioane lei, oferind un randament mediu similar celui rezultat în urma licitaţiei de joi, de 4,11% pe an.

Piaţa farmaceutică romanească a scăzut cu 4%

Vanzările de medicamente din Romania, la preț de distribuție, au scăzut în primul trimestru cu 4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 668,8 milioane euro, sub aşteptări, pe fondul unei ierni mai calde decat de obicei, potrivit datelor Cegedim. "Evoluţia din trimestrul 1 a fost din nou sub aşteptări, pe fondul unei ierni mai calde decat de obicei, ceea ce a dus la scăderea pieţei, atat la nivelul ultimului trimestru, cat şi la nivelul ultimelor 12 luni. Pentru anul 2014, în condiţiile în care lista de medicamente compensate nu a fost actualizată, revizuim prognoza anuală, de la creştere de plus 2,7% la uşoară scădere, de -0,3% în lei", a declarat, într-un comunicat, Petru Crăciun, director general Cegedim Romania. În lei, scăderea din primul trimestru a fost de 1,5%, la 3 miliarde lei. În perioada analizată, retailul a scăzut cu 3,9%, la 580,6 milioane euro, iar canalul spital cu 4,9%, la 88,2 milioane euro. În lei, scăderile au fost de 1,3% pentru farmacii şi de 2,3% pentru spitale. Pe segmente, medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,12 miliarde lei (471,7 milioane euro), în scădere cu 2,2%, iar cele fără prescripţie (OTC) s-au situat la 490 milioane lei (109 milioane euro), în creştere cu 2,4%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.