MOZAIC STIRI ECONOMICE: Vom reuşi să profităm de această şansă sau îi vom da cu piciorul? Bloomberg ne vede ca unul dintre cele mai mari centre IT din Europa
Romania a devenit unul dintre cele mai mari centre din UE pentru afaceri IT, datorită forţei de muncă bine pregătite şi costurilor scăzute, în contextul unui deficit uriaş de specialişti la nivel european, ceea ce ar putea oferi economiei romaneşti "o strategie de exit" după 24 de ani de tranziţie. Cu peste 64.000 de specialişti IT, Romania este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, şi ocupă locul al şaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner, citate într-o analiză Bloomberg. Principalele atuuri ale Romaniei, una dintre cele mai sărace ţări din UE, sunt forţa de muncă bine pregătită şi costul scăzut al serviciilor IT, potrivit Gartner. Programatorii pot caştiga pană la 4.000 de euro pe lună cu program încărcat de lucru, mai puţin dacă optează pentru mai multă flexibilitate, însă oricum salariile depăşesc de cateva ori venitul mediu pe economie. În ultimii 10 ani, peste 50 de companii din sectorul înaltei tehnologii şi-au deschis birouri în Romania, printre care IBM, Microsoft, Oracle sau Intel. Boom-ul din sectorul IT este vizibil şi în ceea ce priveşte activităţile ilegale. Romania încearcă să aducă sub control numărul tot mai mare de reţele de criminalitate cibernetică, cu ajutorul Serviciului Secret al SUA, care are un birou în Bucureşti, notează Bloomberg. Aproximativ 1% din traficul mondial care reprezintă atacuri informatice a provenit în 2013 din Romania, pe locul 9 în lume după ţări precum China, SUA, Canada şi Indonezia, potrivit datelor companiei americane Akamai Tehnologies. Un raport al Verizon Communications, compania-mamă a celui mai mare operator de telefonie mobilă din SUA, plasează Romania pe locul al doilea după China la capitolul atacuri cibernetice şi furturi de date în 2012. "Poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri pe partea bună a baricadei, oferindu-le locuri de muncă aici", afirma la finele anului trecut preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a propus atunci Consiliului UE să înfiinţeze la Bucureşti agenţia europeană de combatere a criminalităţii informatice. UE nu a luat încă o decizie în acest sens. În Europa, cererea pentru specialişti în sectorul IT este uriaşă şi va continua să crească. În prezent, continentul suferă un deficit de peste 300.000 de angajaţi în acest sens, care va creşte la 500.000 pană în 2015, potrivit lui Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles. Această situaţie ar putea oferi "o strategie de exit" Romaniei, unde pot fi văzute încă ruinele ruginite ale fabricilor care amintesc de industrializarea forţată din perioada comunismului, capitol încheiat cu 24 de ani în urmă, notează Bloomberg. În oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Iaşi au fost ridicate în ultimii 10 ani turnuri din oţel şi sticlă, care îi găzduiesc acum pe programatori.
Ponta promite că electorata va fi intra în vigoare din iulie
Operaţiunea de restructurare a creditelor va fi opţională atat pentru bănci, dar şi pentru persoanele fizice
Operaţiunea de restructurare a creditelor va fi aplicată, probabil, de la 1 iulie, dar nu va fi obligatorie, ci opţională atat pentru bănci, cat şi pentru persoane, condiţiile fiind cele convenite cu instituţiile financiare internaţionale, a declarat premierul Victor Ponta. Întrebat de presă cand va fi aplicată măsura restructurării creditelor pentru populaţie şi dacă este finalizat proiectul de act normativ în acest sens, Ponta a precizat că măsura va fi aplicată probabil cu 1 iulie. "Probabil de la 1 iulie. Imediat ce este gata finalizat proiectul, va fi pus pe site. Nu va fi obligatoriu, va fi opţional, şi pentru persoane, şi pentru bănci", a declarat premierul. El a precizat că proiectul va fi include condiţiile discutate cu organismele financiare internaţionale şi vor fi puse în dezbatere publică. Restructurarea îmrumuturilor populaţiei prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionand aplicarea doar la creditele fără întarzieri la plată sau cu întarzieri de cel mult 90 de zile. Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Guvernul a aprobat în patru luni ajutoare de 40 milioane euro la investiţii
Ministerul Finanţelor a emis, în primele patru luni ale acestui an, pe toate cele patru scheme de ajutor de stat, acorduri de finanţare în sumă totală de 40 milioane euro, la o valoare totală a investiţiilor de 112 milioane euro, a anunţat, ieri, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. El a făcut aceste precizări cu prilejul inaugurării centrului de tehnologie al Deutsche Bank, unde a fost prezent alături de premierul Victor Ponta. "De la începutul anului, pe toate cele patru scheme care sunt în vigoare, Ministerul Finanţelor a emis acorduri de finanţare pentru o valoare totală de a investiţiilor de 112 milioane euro, valoarea ajutorului de stat - 40 milioane euro, deja plătiţi 21 milioane euro, şi creare a 1.300 noi locuri de muncă", a arătat ministrul. Voinea a amintit că şi Deutsche Bank a beneficiat de un ajutor de stat pentru centrul tehnologic din Pipera, în baza unei scheme aprobate pentru dezvoltarea investiţiilor în tehnologie şi crearea de locuri de muncă. Deutsche Bank primeşte, astfel, în mod gradual, un ajutor de stat de 15,6 milioane euro pentru crearea a 500 de noi locuri de muncă. Potrivit lui Voinea, investiţia Deutsche Bank va aduce la buget în următorii cinci ani circa 50 de milioane euro. Ministrul a adăugat că, din august 2012 şi pană în prezent, au fost emise 9 acorduri de finanţare pe această schemă de ajutor de stat destinată tehnologiilor înalte, valoarea totală a ajutorului de stat fiind de 77 milioane de euro, pentru 3.631 noi locuri de muncă. Conform lui Voinea, contribuţia totală pe care aceste firme o vor da statului roman sub formă de taxe şi impozite în următorii 5 ani, numai aferente locurilor de muncă create, se ridică la un sfert de miliard de euro.
Isărescu crede că Romania poate renunţa la FMI
Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, consideră că Romania se poate susţine fără un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi să fie credibilă în continuare, precizand că mare parte din sumele atrase din primul acord fiind rambursate. Întrebat dacă apreciază că Romania poate să stea pe propriile picioare şi să fie credibilă fără un acord cu FMI, Isărescu a răspuns "Da, eu cred în asta!". Romania se află în al trilea acord cu FMI începand cu anul 2009, iar actuala înţelegere expiră în toamna anului viitor şi este tratată de autorităţi ca un acord preventiv, adică nu sunt trase sumele puse la dispoziţie de instituţia financiară după fiecare evaluare. Discuţia privind capacitatea Romaniei de a se împrumuta pe pieţele internaţionale de capital şi de a atrage în continuare investitori fără a fi într-un acord de politici cu FMI apare într-un moment în care Guvernul se pregăteşte să facă o relaxare fiscală de la mijlocul acestui an prin neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Mai mulţi analişti cred însă că execuţia bugetară slabă din primele trei luni indică o situaţie oricum precară a bugetului, care nu va permite Guvernului să convingă FMI că va putea acoperi eventuale găuri din ralaxarea fiscală. Guvernatorul BNR se prezintă ca un susţinător al tăierii impozitelor în acest moment, el declarand, în urmă cu două zile, că în ultimii ani a devenit tot mai greu să faci afaceri în Romania, în principal din cauza fiscalităţii ridicate, care a fost însă necesară pentru ajustarea prin care a trecut Romania de la declanşarea crizei financiare mondiale. "Nu mi-am schimbat părerea că este greu să faci afaceri în Romania. Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a uşurat. Într-un trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar aşa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit, poate ne uşurează acum cu profitul reinvestit. Cand mi-a zis cat trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului", a afirmat marţi guvernatorul Mugur Isărescu.
Contrabanda cu ţigarete a urcat pană la 15,8% din piaţă
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut uşor în martie, comparativ cu ianuarie, la 15,8% din piaţă, conform datelor companiei de cercetare Novel, pe fondul scumpirii produselor legale, care a făcut ca diferenţa de preţ faţă de ţigaretele ilegale să fie de circa 5 lei. "Această creştere, chiar dacă este vorba doar despre 0,1 puncte procentuale, reprezintă încă o dovadă că este mult mai dificil ca efectele în lanţ ale unei politici fiscale impredictibile să fie oprite, decat să fie prevenite prin coerenţă şi stabilitate. Decizia neplanificată de a indexa cursul de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală din aprilie, au avut ca efect mărirea preţurilor la ţigarete, determinand adancirea diferenţei dintre preţurile produselor legale şi ale celor ilegale", a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs al BAT Romania. El a arătat că orice creştere a pieţei negre cere eforturi şi dotări suplimentare din partea autorităţilor competente în combaterea contrabandei, care presupun costuri, pe langă pierderile la buget, rezultate din neplata accizelor si taxelor. După doi ani în care nivelul contrabandei s-a menţinut la circa 13%, în ianuarie anul acesta piaţa neagră a ţigaretelor a urcat la 15,7%. "Faptul că în martie contrabanda a continuat să crească, după majorarea bruscă din ianuarie, nu poate decat să ne îngrijoreze, mai ales dacă ţinem cont că diferenţa dintre preţurile de pe piaţa legală şi cele de pe piaţa neagră este de circa 5 lei. Suntem însă încrezători că eforturile autorităţilor, sprijinite şi de producătorii de tutun, vor reuşi să reducă piaţa neagră", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria. Potrivit Novel Research, regiunile Nord-Vest (32,4%) şi Vest (30,8%) au înregistrat în martie creşteri semnificative, de 8,2 puncte procentuale., respectiv 9,7 puncte procentuale, şi au devenit cele mai afectate de comerţul ilegal. În regiunea Sud, contrabanda creşte pentru a treia oară consecutiv, ajungand la 7,6%, în timp ce Bucureşti înregistrează o scădere de 7,2 puncte procentuale, situandu-se la 6,6%.
Salariul mediu net a urcat cu 80 de lei
Caştigul salarial mediu nominal net a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari valori fiind înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante,arată INS. Astfel, în fabricarea produselor din tutun caştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 970 lei. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a caştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%. Indicele caştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%. "În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", sea artă într-un comunicat al INS.
Vanzările Metro se menţin în scădere
Vanzările Metro Cash & Carry în Europa de Est au coborat cu 4,3% în perioada octombrie-martie, primul semestru al anului fiscal 2013-2014, la 5,83 miliarde euro, în principal din cauza variaţiilor nefavorabile de pe pieţele valutare, cu scădere şi în Romania. În monede locale, vanzările Metro Cash & Carry în Europa de Est au crescut cu 4,6% în perioada analizată, notează grupul într-un raport publicat joi. "Piaţa din Rusia s-a menţinut. Turcia şi Polonia au înregistrat de asemenea evoluţii pozitive, alături de Rusia. În contrast, evoluţia în Ucraina şi Romania a fost negativă, în cazul Ucrainei ca urmare a turbulenţelor politice", se arată în raportul Metro.Vanzările Metro Cash & Carry, care are operaţiuni în Europa de Vest, Europa de Est, Asia şi Africa, au coborat cu 2% în primul semestru fiscal faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, la 15,36 miliarde euro. Profitul diviziei înainte de dobanzi şi taxe (EBIT) a coborat totodată cu 30,6%, la 451 milioane euro.
Dobanda la euro a fost menţinută la minimul record
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a menţinut dobanda de politică monetară la 0,25%, nivel minim istoric. De asemenea, BCE a decis ca dobanzile la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămană neschimbate la 0,75%, respectiv 0,00%, se arată într-un comunicat publicat ieri de instituţia de la Frankfurt. Prin menţinerea dobanzilor, BCE vrea să caştige timp pentru a analiza dacă revenirea economică a zonei euro conduce şi la creşterea inflaţiei, potrivit Bloomberg. Inflaţia din zona euro se menţine sub pragul de 1% începand din luna octombrie a anului trecut, cu mult sub nivelul ţintit de BCE, de aproape 2%. Datele preliminare de la Eurostat arată că inflaţia a crescut în aprilie în zona euro la 0,7%, faţă de 0,5% în martie. Indicatorii economici sugerează că revenirea accelerează în zona euro după cea mai îndelungată recesiune de la introducerea monedei unice, încheiată în al doilea trimestru al anului trecut. Banca Angliei a menţinut de asemenea, joi, dobanda de politică monetară la minimul de 0,5%, şi a păstrat totodată nivelul programului de achiziţii de obligaţiuni la 375 miliarde lire sterline. Banca Norvegiei a menţinut dobanda la 1,5%.
