Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Bill Gates ar putea rămâne fără nicio acţiune la Microsoft

Ziarul de Vrancea
4 mai 2014 792 vizualizări
Miliardarul american Bill Gates, fost preşedinte şi director general al Microsoft, ar putea rămâne până la mijlocul anului 2018 fără acţiuni la compania americană pe care a înfiinţat-o împreună cu Paul Allen în 1975, dacă menţine ritmul vânzării de acţiuni din ultimii zece ani.

Gates a vândut în aproape fiecare trimestru din ultimul deceniu pachete de câte 20 de milioane de acţiuni Microsoft, conform unui plan prestabilit de tranzacţionare. În cazul în care Gates menţine acelaşi ritm, în patru ani nu va mai deţine direct acţiuni la Microsoft.
Cofondatorul Microsoft a pierdut în această săptămână poziţia de cel mai mare acţionar persoană fizică la Microsoft în favoarea fostului director general al companiei Steve Ballmer. Ballmer s-a retras din funcţie în februarie, dar a păstrat de-a lungul timpului acţiunile primite. Potrivit unor documente transmise Comisiei pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA, Gates mai deţine la Microsoft uşor peste 330 de milioane de titluri, după ce vânzările din această săptămână. Ballmer are peste 333 de milioane de acţiuni. Ambii au astfel participaţii de circa 4% din acţiunile Microsoft şi sunt, de departe, cei mai mari acţionari persoane fizice. Fondurile de investiţii Vanguard Group, State Street Global Advisors şi BlackRock au participaţii uşor mai mari decât cei doi, arată datele Reuters.

Rămane cel mai bogat om din lume

Gates a deţinut 49% din Microsoft la momentul listării companiei în 1986.
În 2000, Gates a cedat postul de director general lui Ballmer, iar în februarie anul acesta a demisionat şi din postul de preşedinte, dar a rămas în board-ul companiei. În ultimii şase ani, miliardarul s-a concentrat asupra activităţilor filantropice ale fundaţiei Bill & Melinda Gates, finanţată în mare de acţiunile deţinute la Microsoft. Potrivit calculelor Bloomberg, Gates este cel mai bogat om din lume, cu o avere de 79,9 miliarde de dolari, Ballmer se află pe 39 la nivel global cu 18,8 miliarde de dolari, în timp ce Paul Allen ocupă poziţia 58, cu 15,5 miliarde de dolari.
Participaţia de circa 4% deţinută de Gates la Microsoft reprezintă doar o cincime din averea sa. Restul activelor sale sunt administrate de Cascade Investment, structură de investiţii care controlează participaţii la companii precum Canadian National Railway şi Berkshire Hathaway. Gates a donat 28 de miliarde de dolari fundaţiei sale.

Huawei creşte investiţiile în Europa

Compania chineză are blocat accesul pe piaţa americană

Producătorul chinez de echipamente de telecomunicaţii Huawei Technologies intenţionează să investească şi să angajeze mai mult în Europa pentru a schimba percepţia asupra companiei, considerată "misterioasă", a declarat directorul general şi fondatorul Huawei, Ren Zhengfei. "Reticenţa de a mă întâlni cu presa a fost văzută drept un motiv pentru a cataloga Huawei drept o companie misterioasă. Ideea noastră este ca în câţiva ani să facem oamenii să perceapă Huawei ca pe o companie europeană", a declarat Ren, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Huawei a fost acuzată în Statele Unite că reprezintă un risc de securitate şi s-a confruntat cu ameninţarea deschiderii unei investigaţii atidumping de către Comisia Europeană, ca urmare a acuzaţiilor că statul chinez subvenţionează produse care au legătură cu reţelele de telecomunicaţii.
Huawei intenţionează să crească investiţiile în activităţi de cercetare şi dezvoltare în Europa şi va extinde un plan financiar de stimulare a angajaţilor pentru a-i include pe toţi cei care ocupă poziţii de top în companie şi nu doar pe cei chinezi. Măsura din urmă are ca scop atragerea şi păstrarea angajaţilor bine pregătiţi în posturi cheie, a spus Ren.
Producătorul chinez are blocat accesul pe piaţa americană a echipamentelor telecom, după ce un raport al Congresului SUA a arătat în 2012 că produsele companiei ar putea fi folosite de Beijing pentru a spiona în SUA.
Huawei controla anul trecut 22% din piaţa echipamentelor pentru infrastructura reţelelor de telecomunicaţii în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, în urcare de la 12% în 2010, potrivit firmei de cercetare Infonetics.
În America de Nord, cota de piaţă s-a situat la numai 2,8%, determinând compania să reducă investiţiile.
Huawei, înfiinţată de Ren în 1987, a negat în mod repetat că ar fi beneficiat de subvenţii guvernamentale şi a afirmat că acuzele că ar ajuta activităţile de spionaj ale serviciilor secrete chineze sunt doar atacuri la adresa Chinei. Ren a fost ofiţer în armata chineză, dar compania, controlată de angajaţi, neagă existenţa unor legături directe cu guvernul de la Beijing sau cu armata.

Vor să se extindă şi în Romania

Huawei are o structură neobişnuită, fiind în proprietatea angajaţilor, în timp ce Ren, cu o participaţie de numai 1,4%, are drept de veto în privinţa deciziilor importante, scrie Wall Street Journal. Ren nu se aşteaptă ca Statele Unite să accepte în curând Huawei, în pofida eforturilor companiei de a fi mai deschisă. Huawei este prezentă şi în România, printr-o subsidiară locală care şi-a început activitatea în 2003.
În iunie 2012, Huawei România a anunţat că a investit 6 milioane de euro în deschiderea unui centru de suport global în România, suma urmând să crească la 200 milioane de euro până în 2015.
Potrivit datelor reprezentanţilor subsidiarei, până în 2018, producătorul chinez va investi în România încă 100 milioane de euro, cifră care va include şi taxele şi costurile cu forţa de muncă. În intervalul 2007-2012, investiţiile Huawei în România au totalizat 90 milioane de euro.
În România Huawei are în prezent 800 de angajaţi, în mare lor majoritate ingineri şi tehnicieni, iar compania intenţionează să-şi mărească valoarea investiţiilor şi să ridice până în 2018, numărul angajaţilor din ţară la 1.000, a anunţat, în martie, la Shenzhen, managementul companiei, la finalul unei întrevederi cu vicepremierul Liviu Dragnea, aflat în vizită în China.

Australia vrea să urce vârsta de pensionare la 70 de ani

Guvernul conservator australian vrea să fixeze vârsta legală de pensionare la 70 de ani începând cu 2035, pentru a compensa fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, o problemă care afectează costurile sociale, a anunţat ministrul australian de Finanţe. Precedentul Guvern laburist preconiza urcarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani în 2023.
Guvernul lui Tony Abbott ia în calcul să meargă mai departe, potrivit lui Joe Hockey. "Vizăm să urcăm vârsta de pensionare la 70 de ani în termen de 21 de ani", a explicat el. Încă din 1908, bărbaţii ies la pensie la vârsta de 65 de ani în Australia, iar femeile la 60. În cursul următorilor 30 de ani, numărul australienilor de peste 65 de ani se va dubla, iar cel al australienilor de peste 85 de ani se va tripla. Australia are în prezent 23,4 milioane de locuitori şi înregistrează o speranţă de viaţă la naştere de 79 de ani pentru bărbaţi şi de 84 de ani pentru femei, potrivit Agenţiei de statistică.

Chinezii descalecă la Rovinari

Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a avansat, sâmbătă, un termen de şase săptămâni pentru începerea procedurilor de înfiinţare a societăţii mixte între Complexul Energetic Oltenia şi compania chineză Huadian, pentru investiţii estimate la un miliard de euro la termocentrala Rovinari.
Constantin Niţă a afirmat sâmbătă, la Târgu-Jiu, la o întâlnire cu autorităţile locale, în prezenţa premierului Victor Ponta şi a altor membri ai Guvernului, că procedurile de înfiinţare a societăţii mixte vor începe în aproximativ şase săptămâni, după care documentaţia în baza căreia vor începe lucrările la acest proiect ar urma să fie finalizată până la sfârşitul anului. Investiţia vizează realizarea unui grup energetic nou la Rovinari, de 600 MW, urmând să fie create astfel circa 400 de noi locuri de muncă, negocierile cu partea chineză fiind începute de mai mulţi ani.
Ministrul Economiei a menţionat că Termocentrala Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia, va beneficia în acest an de 30 de milioane de euro pentru a continua procesul de modernizare, Termocentrala Turceni având şi ea la dispoziţie un credit BERD de 200 de milioane de euro tot pentru modernizare.
Constantin Niţă a precizat că modernizările se fac în contextul în care CEO trebuie să îşi reducă costurile şi să se încadreze în preţul de vânzare a energiei pe bursă, în perspectiva în care unitatea urmează să vândă la bursă un pachet de 15% din acţiuni pentru a-şi majora capitalul necesar investiţiilor pe care le are programate.
Complexul Energetic Oltenia are aproximativ 19.000 de angajaţi şi include termocentralele de la Brăila, Craiova, Rovinari şi Turceni, precum şi minele de lignit din Oltenia.

Băncile americane şi-au redus expunerea faţă de Rusia

JPMorgan Chase, Bank of America şi Citigroup, cele mai mari trei bănci din Statele Unite, şi-au redus activele legate de Rusia în primul trimestru al acestui an, în contextul agravării crizei din Ucraina, potrivit Bloomberg.
Expunerea JPMorgan faţă de Rusia a scăzut cu 13% faţă de sfârşitul anului trecut şi a ajuns la 4,7 miliarde de dolari la finele lunii martie, în timp ce Citigroup a înregistrat un declin de 9% în acest interval, la 9,4 miliarde de dolari, potrivit documentelor transmise de cele două instituţii de credit bursei de la New York. Bank of America a anunţat, joi, că şi-a redus expunerea faţă de Rusia cu 22%.
Tensiunile politice din Rusia şi Ucraina nu au avut încă impact semnificativ asupra rezultatelor financiare, dar evoluţiile viitoare, inclusiv impunerea de sancţiuni suplimentare vizând sectoare de afaceri şi persoane din Rusia, ar putea afecta afacerile, a avertizat Citigroup.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.