Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Gazul romanesc va trece Prutul la sfarşitul lui august

Ziarul de Vrancea
29 apr 2014 484 vizualizări
Aşa apreciază premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă

Republica Moldova este convinsă că, cel mai tarziu la 27 august, va beneficia, prin intermediul gazoductului Iaşi-Ungheni, de gaze din Romania, la tarife mult mai bune, care să îi arate ce înseamnă diversitate şi siguranţă energetică, a afirmat premierul moldovean, Iurie Leancă. "Sunt convins că cel mai tarziu în 27 august gazele din Romania vor trece Prutul şi sunt convins că la alte tarife, mult mai bune. Astfel, în practică vom vedea ce înseamnă diversitate, siguranţă energetică", a spus Leancă. Premierul Victor Ponta şi omologul său moldovean, Iurie Leancă, s-au întalnit în localitatea Floreni din Republica Moldova şi au venit în satul Sculeni, raionul Ungheni, pentru a marca eliminarea vizelor europene pentru cetăţenii moldoveni. Cei doi oficiali au ajuns la Sculeni pentru a discuta cu locuitorii, discursurile fiind susţinute pe un stadion rural cu trei gradene, pline cu şcolari şi localnici. Ponta şi Leancă vor merge şi la punctul de trecere al frontierei Sculeni, spre Romania, împreună cu caţiva cetăţeni ai Republicii Moldova care vor traversa frontiera peste Prut, fără vize, în baza pașaportului biometric. Ei vor inspecta şi stadiul lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni. Începand cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice pot călători fără vize în Uniunea Europeană. De eliminarea vizelor beneficiază doar cetăţenii moldoveni care deţin un paşaport biometric. Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Negocierile dintre UE şi Republica Moldova pentru liberalizarea vizelor au început în iunie 2010.

Gunoiul din bănci, cumpărat cu bani de la Banca Mondială

în acest sens, IFC-divizie a Băncii Mondiale va finanţa APS Holding ca să cumpere credite neperformante de la băncile din regiune de est

International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Banca Mondială (BM), va furniza finanţare de pană la 20 milioane euro companiei cehe APS Holding pentru preluarea de active neperformante din regiune, fiind vizate şi pană la 30.000 de credite problematice în Romania. Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC. "Numai în Romania, parteneriatul ar putea rezolva pană la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare", se spune în comunicat. APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, Romania, Slovacia, Polonia şi Serbia. Acordul cu IFC vizează credite din Romania, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei. "Prin aceste investiţii, IFC se va asigura că băncile vor putea continua să furnizeze acces la finanţare pentru companii şi persoane, esenţială pentru revenirea economică", a declarat în comunicat K. Aftab Ahmed, director IFC pentru instituţii financiare şi private equity. Acordul face parte din "Debt and Asset Recovery Program" al IFC, care vizează preluarea şi soluţionarea activelor neperformante, refinanţarea debitorilor viabili şi restructurarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Instituţia a alocat pană în prezent în cadrul acestui program fonduri proprii de peste 1 miliard de dolari şi a mobilizat finanţare de 2,7 miliarde de dolari. Băncile au descărcat pană în prezent, prin acest program, credite neperformante cu o valoare de pană la 25 miliarde de dolari.

Jocurile de noroc au adus doar 0,13% la PIB

Piaţa jocurilor de tip slot machine şi pariurile în cotă fixă se ridică la 657 milioane euro

Jocurile de noroc de tip slot machine şi pariurile în cotă fixă au adus la bugetul de stat 269 milioane euro în 2012 din taxe şi impozite, contribuind cu 171 milioane euro la PIB (0,13%), formand o piaţă de 657 milioane euro, cu un profit operaţional mediu de 9%, potrivit unui studiu PwC Romania. Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro. Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi. "Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentand suma care se joacă minus caştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, cand se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013. Din totalul pieţei, jocurile de tip slot machine au atras 422 milioane euro, iar pariurile în cotă fixă 110 milioane euro. Pe primul segment, taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct cumulează aproape jumătate (47%) din totalul cifrei de afaceri, ajungand la 208 milioane euro, iar pentru pariurile în cotă fixă taxele reprezintă 56% din afaceri, cu 61 milioane euro. Cele mai mari cheltuieli ale unui organizator de astfel de jocuri sunt cele cu salariile (23%, respectiv 90 milioane euro în 2012), urmate de cele cu chiriile spaţiilor (18%; 80-90 milioane euro) şi taxele de exploatare (17%). Romania se situează cam la două treimi din media europeană în ceea ce priveşte venitul brut din jocurile de tip slot machine la numărul de locuitori, cu 21 de euro/locuitor, comparativ cu media de 36 euro. Spre exemplu, în Italia venitul este de şase ori mai mare, ajungand la 130 de euro/locuitor. "La noi piaţa este destul de fragmentată, adică jumătate dintre operatori deţin circa 80% din numărul de aparate, pe cand în pieţele concentrate primii 20% din operatori deţin acelaşi procent din numărul de aparate", a precizat Belciu

Dräxlmaier Group va deschide o nouă fabrică la Piteşti

Dräxlmaier Group, unul dintre cei mai importanţi producători de sisteme de cablaje pentru industria auto mondială, va deschide o nouă fabrică la Piteşti, unde va produce piese de schimb şi cablaje pentru unul dintre cei mai mari constructori de maşini din lume, urmand să angajeze 500 de persoane. "Dräxlmaier Group anunţă deschiderea unei noi companii în Romania. Noua societate comercială, care va avea sediul în Timişoara, continuă strategia de dezvoltare a grupului german Dräxlmaier în Romania, iniţiată în 2013 prin extinderea fabricilor de la Braşov şi Satu Mare. Noua companie, care se numeşte Sisteme de Producţie Cablaje SRL, va deschide şi un punct de lucru la Piteşti, unde vor fi produse piese de schimb şi cablaje pentru unul dintre cei mai mari constructori de maşini din lume. În următoarea perioadă, noua fabrică va recruta aproximativ 500 de specialişti", se arată într-un comunicat al companiei. În prezent, Draexlmaier are cinci fabrici în Romania, unde lucrează peste 14.000 de angajaţi, compania plasandu-se printre cei mai mari angajatori din domeniul auto din Romania. Doar în anul 2013, Draexlmaier a creat 1.500 de noi locuri de muncă prin extinderea facilităţilor de producţie de la Braşov şi Satu Mare. "Decizia de extindere a grupului Draexlmaier în Romania este firească în contextul experienţei pozitive pe care o avem aici de peste 20 de ani. Grupul nostru operează într-o piaţă extrem de complexă din industria auto şi, prin urmare, trebuie să rămană competitiv şi, în acelaşi timp, să menţină aceleaşi standarde înalte de calitate. Specialiştii din Romania sunt cei care au demonstrat, în repetate randuri, că investiţiile grupului merită să fie direcţionate aici. Suntem convinşi că şi această nouă companie va confirma încă o dată calitatea profesională şi umană a specialiştilor romani şi că succesul ei va fi cel puţin egal cu al altor companii din grup, deschise recent şi în alte ţări din lume", a declarat Peter Wocheslander, directorul companiei Sisteme de Producţie Cablaje. Grupul Dräxlmaier şi-a început activitatea în Romania în anul 1993, cand a deschis o primă fabrică din Piteşti, iar în prezent are peste 14.000 de angajaţi în cele 5 arii de producţie care sunt, de asemenea, şi centre de dezvoltare: Piteşti, Satu Mare, Timişoara, Hunedoara şi Braşov. În Piteşti, complementar cu activităţile de producţie, a fost dezvoltat şi un centru de dezvoltare în domeniul ingineriei şi IT, care acordă suport nu numai companiei locale, dar şi întregului concern.

O treime din mall-urile din Romania au nevoie de modernizări

Mai mult de o treime din mall-urile din Romania au nevoie de investiţii pentru înnoire şi îmbunătăţire, costurile totale fiind estimate la peste 200 de milioane de euro, arată datele companiei de consultanţă, proiectare şi project management în real estate Immpuls. Reprezentanţii companiei apreciază că cel puţin 500.000 metri pătraţi din centrele comerciale existente necesită operaţiuni de adaptare la condiţiile şi tendinţele de piaţă. Aceştia estimează că investiţiile în aceste lucrări ajung pană la 500 euro/mp, astfel că nivelul costurilor pentru modernizarea mall-urilor existente se ridică la peste 200 milioane de euro. Din totalul lucrărilor, reconversiile şi extinderile pentru îmbunătăţirea mixului de chiriaşi reprezintă 40% din valoarea investiţiilor necesare unui centru comercial. "Face-lift-ul interior şi exterior face în general parte din ciclul normal de viaţă al mall-urilor în orice piaţă. Însă centrele comerciale existente din Romania trebuie să facă mai mult şi să investească în modificări funcţionale care să îmbunătăţească mixul de chiriaşi pentru a capitaliza oportunităţile şi tendinţele consumatorilor sau pur şi simplu pentru a supravieţui", a declarat, într-un comunicat, Tudor Popp, managing partener Immpuls Real Estate Solutions. El consideră că facilităţile de entertainment şi petrecere a timpului liber sunt elementele cheie ale mall-ul, astfel că în perioada următoare zonele de restaurante vor fi completate cu alte tipuri de spaţii pentru petrecerea timpului liber. "Concomitent, proprietarii de mall-uri trebuie să valorifice piaţa de cinema, care, deşi în creştere cu 14% anul trecut, are încă o rată de penetrare scăzută de 0,45, în comparaţie cu alte pieţe, unde raportul dintre bilelete vandute şi populaţia totală este de 0,9 (Polonia), 1,1 (Cehia), 1,8 (Austria) şi 3 (Franta)", a arătat Popp.

Nokia se pregăteşte de un nou început

Nokia se pregăteşte pentru un nou început după ce a ieşit din era telefoanelor mobile, cea mai prosperă din istoria grupului, cu un nou director general şi refocusarea afacerilor pe echipamente de infrastructură telecom, raportand pentru primul trimestru un profit net de peste 100 milioane euro. Nokia, care a finalizat săptămana trecută vanzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft într-o tranzacţie de 5,4 miliarde euro, l-a numit CEO pe Rajeev Suri (46 de ani), şeful diviziei de echipamente de reţea. Compania, fondată în urmă cu aproape 150 de ani, caută un nou CEO încă din luna septembrie, cand a bătut palma cu Microsoft, fostul director general Stephen Elop revenind la compania americană odată cu divizia de telefoane. Suri conduce de patru ani divizia de reţele telecom a Nokia şi lucrează de 20 de ani în cadrul grupului. El s-a ocupat de-a lungul timpului de aspecte variate ale afacerii, de la strategie, fuziuni şi achiziţii la vanzări şi marketing. De profesie inginer specializat în electronică şi telecomunicaţii, Suri a redus cheltuielile, a disponibilizat angajaţi şi a refocusat afacerea pe cele mai profitabile contracte, pentru a creşte profitul diviziei.

Beneficiul Samsung a urcat pană la 7,2 miliarde dolari

Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, a înregistrat un profit net de 7,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, în urcare cu 7,3% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Afacerile companiei au fost sprijinite în primul trimestru de cererea mai ridicată pentru smartphone-urile şi tabletele ieftine din gama Galaxy şi de vanzările mai mari de televizoare înainte de Cupa Mondială la fotbal, potrivit Bloomberg. Profitul raportat de companie depăşeşte semnificativ media estimărilor analiştilor, care indica un rezultat de 6,5 miliarde de dolari. Gama diversificată de smartphone-uri, cu preţuri de la sub 150 de dolari la peste 900 de dolari, şi extinderea ofertei de tablete au ajutat Samsung să compenseze pentru scăderea cererii în zona smartphone-urilor scumpe înainte de lansarea navei amiral Galaxy S5. De asemenea, vanzările de televizoare au fost susţinute de lasnarea unor noi modele şi de evenimentele sportive din acest an. În zona microcipurilor, Samsung a înregistrat profituri mai mari datorită creşterii vanzărilor de dispozitive ieftine pe pieţe precum China şi India.

Volkswagen, profit de 2,8 miliarde euro la trei luni

Profitul Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a crescut în primul trimestru cu 22%, la 2,86 miliarde euro, datorită vanzărilor record înregistrate de mărcile de lux Audi şi Porsche, transmite Bloomberg. Datele se referă la profitul înainte de dobanzi şi taxe (EBIT), care a avansat faţă de nivelul de 2,34 miliarde euro raportat cu un an în urmă. Rezultatele companiei germane au depăşit estimările analiştilor din piaţă. Veniturile Volkwagen au urcat cu 2,7% în perioada analizată, la 48,7 miliarde euro. Acţiunile grupului au crescut cu 0,8% în dimineaţa zilei de marţi pe bursa de la Frankfurt. Volkswagen a prognozat, în luna martie, vanzări record de 10 milioane de autovehicule pentru acest an, ţintă pe care ar urma să o atingă astfel cu patru ani înainte de termenul stabilit în strategia grupului. Cifra include livrările producătorilor de autocamioane MAN şi Scania, controlaţi de Volkswagen.

Ponta anunţă creştere economică înaintea Statisticii

Cifrele preliminare indică pentru primul trimestru al acestui an o creştere economică de 3,2%, a anunţat premierul Victor Ponta. "Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%", a spus Ponta la Romania TV. Anunţul lui Ponta este unul excepţional din cauză că rezultatele nu au fost prezentate oficial de statistică. Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%. Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentand 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.