Economic

Faceţi la fel!!! Comuna Cîrligele conduce în topul finanţărilor europene

Ziarul de Vrancea
23 mar 2014 4290 vizualizări
Cu peste 2,5 milioane euro obţinute de la Uniunea Europeană, localitatea conduce în topul celor 10 investiţii de succes date ca exemplu în Vrancea de Agenţia de Plăţi şi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.Cei mai mulţi bani au mers în ferme de vaci, porci, producţia de ouă, crame şi livezi.Au fost şi proiecte finanţate de UE care au dat faliment, cum ar fi afacerea cu flori iniţiată de familia actualului prefect Popescu, de la care se încearcă recuperarea sumelor.Ziarul nostru vă spune în ce afaceri rurale de succes au mers banii europenilor în ultimii ani

De la investiţii de cateva mii de euro pană la cateva milioane de euro, fondurile europene au contribuit la dezvoltarea multor afaceri în mediul rural din judeţul nostru, au arătat vizitele organizate de APRDP la zece proiecte implementate cu succes în Vrancea. Şi autorităţile - nu doar firmele - pot îmbunătăţi condiţiile de trai ale locuitorilor, comuna Cîrligele obţinand fonduri UE cate bugetul pe trei decenii. Fermele de vaci, de porci, pentru producţia de ouă, cramele, livezile au făcut investiţii de milioane de euro în ultimi ani, iar deţinătorii afacerilor vor să acceseze în continuare finanţări prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest sens, APDRP a demarat proiectul de înfiinţare a unei reţele de multiplicatori a informaţiilor despre fonduri europene.
Dintre cele zece proiecte de succes finanţate cu fonduri europene în Vrancea, prezentate săptămana trecută de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, comuna Cîrligele a luat cei mai mulţi bani pentru dezvoltare. Localitatea condusă de primarul Ştefan Moscu (PSD) a atras în timpul guvernării PDL cateva milioane de euro pentru infrastructură. Prin Măsura 322 “Renovarea şi dezvoltarea satelor” s-au modernizat şi reabilitat drumurile locale, a fost construită o grădiniţă în satul Bonţeşti, s-a înfiinţat şi dotat un centru de asistenţă după programul şcolar şi a fost dotat Căminul cultural "Mihai Sambotin". Valoarea totală a proiectului a fost de 12,6 milioane de lei, din care valoarea eligibilă a reprezentat 10,6 milioane de lei. Cu banii obţinuţi s-au asfaltat 9,8 km de drumuri de interes local şi drumul comunal DC 146 pe o lungime de 3,67 km. Grădiniţa din satul Bonţeşti are două săli de clasă, iar centrul de asistenţă după program şcolar a fost realizat în pateneriat cu Centrul de zi "Dănuţ", din comuna Broşteni. Pentru căminul cultural s-au achiziţionat cu fonduri europene sistem de sonorizare, sistem audio – video, costume populare, în parteneriat cu Fundaţia Iliescu, comuna Goleşti. Proiectul s-a întins pe durata a trei ani, între 2010 şi 2013. Pană la aprobare, proiecul a fost depus de două ori şi respins. Cu fondurile obţinute, aproape toate drumurile din Cîrligele au fost asfaltate, în schimb drumurul judeţean DJ 205 B, care face legătura cu comuna, este într-o stare mult mai proastă.

Vacile din Vrancea dau lapte pentru Danone

Ferma de vaci Agroind de la Doaga şi-a îmbunătăţit performanţele prin grajdul şi utilajele achiziţionate cu finanţare UE

Trei dintre proiectele implementate de firme cu succes în Vrancea au reuşit să atragă fiecare fonduri europene de aproximativ 1 milion de euro fiecare. Investiţiile au fost însă mult mai mari, întrucat acestea au fost de două sau chiar trei ori mai mari decat valoarea finanţărilor nerambursabile obţinute.
Agroinda Doaga a construit un grajd modern pentru vaci, în care animalele ascultă muzică simfonică pentru a se relaxa şi a-şi mări astfel producţia de lapte. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 8,2 milioane lei, iar fondurile obţinute prin Măsura 121- Exploataţii agricole s-au ridicat la 4,2 milioane lei. Agroind este unul dintre cei doi furnizori de lapte din Vrancea pentru compania franceză Danone, alături de firma Viorelo International, care deţine o fermă de vaci la Bătineşti, comuna Ţifeşti. Proiectul Viorelo este aproape la fel ca cel de la Doaga. Valoarea eligibilă a fost de 7,7 milioane lei, iar fondurile nerambursabile s-au ridicat la 4,2 milioane lei pentru extinderea fermei de vaci. Omul de afaceri Daniel Guzu a luat pentru viile şi livezile de la Ţifeşti toate fondurile europene pe care le-a putut obţine. Pe langă producţia de vinuri, pe care s-a axat iniţial, acesta a devenit şi producător de fructe, sucuri şi dulceţuri. Pentru înfiinţarea unei plantaţii de meri, peri şi cireşi pe o suprafaţă de 46 de hectare şi efectuarea lucrărilor de întreţinere pană la intrarea pe rod, firma Natura SRL a realizat un proiect de 11 milioane lei, din care 7,6 milioane lei au reprezentat valoare eligibilă şi 4,2 milioane lei - fonduri europene luate prin Măsura 121.

Porcii crescuţi la noi ar putea ajunge în alte ţări

Consinterfin, ferma de porci a danezilor de la Slobozia Ciorăşti, a derulat cea mai mare investiţie dintre proiectele de succes implementate cu fonduri europene în Vrancea, însă finanţarea nerambursabilă primită cu ajutorul APDRP a fost ceva mai mică decat în cazul altor proiecte. Valoare totală a fost de nu mai puţin de 16,2 milioane lei, din care valoarea eligibilă s-a ridicat la 7,2 milioane lei. Jumătate din aceşti bani au fost obţinuţi prin Măsura 121, pentru extinderea şi modernizarea fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor. La ora actuală, Consinterfin a ajuns la o capacitate de 14.000 de porci pentru îngrăşat, pe care vrea să îi vandă la export. La randul său, compania Aviputna Goleşti a derulat, tot prin Măsura 121, un proiect care a avut ca obiectiv “introducerea de tehnologii performante prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi în raport cu structura fermei zootehnice actuale pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii exploataţiei zootehnice, ceea ce va duce la creşterea competitivităţii economice”. Societatea a obţinut fonduri europene în valoare 3,3 milioane lei. Prin proiectul cu o valoare totală de 8 milioane lei, s-a urmărit realizarea unor investiţii pentru creşterea producţiei la găini outoare prin montarea de baterii specializate, achiziţionarea unei maşini automate pentru sortarea şi ambalarea ouălor cu o capacitate maximă de 30.000 ouă pe oră, moară pentru cereale cu o capacitate de 10 tone/oră.

Vinurile premiate au început cu fonduri UE

Crama Gîrboiu s-a dotat cu utilaje performante cu ajutorul fondurilor obţinute prin PNDR 2007 – 2013

Investiţiile în combinate de vinificaţie au fost în topul accesărilor de la apariţia fondurilor europene prin SAPARD. Mera Com International SRL, care deţine Crama Gîrboiu, a derulat în anii 2009 – 2010 un proiect în valoare de 7 milioane lei, din care 3 milioane lei, prin Măsura 123 Creşterea valorii adăugate. Prin această investiţie s-a achiziţionat o linie tehnologică pentru procesare struguri, două prese, vinificatoare pentru fermentarea controlată a mustului, centrală de frig, rezervoare de frig, sistem de pasarele, utilaje pentru filtrare şi condiţionare vin. Vinurile Cramei Gîrboiu au caştigat numeroase premii în ultimii ani şi încep să fie vandute şi în străinătate. La randul său, Odobeşti Vinex SRL, de la Jariştea, şi-a modernizat crama printr-un proiect în valoare totală de 3,3 milioane lei. Din această sumă, prin Măsura 123, s-au obţinut 1,4 milioane lei.

Banii UE merg şi la afaceri mai mici

Fondurile europene nu se acordă doar pentru proiecte de milioane de euro, ci şi pentru afaceri mai mici, dar cu potenţial de dezvoltare. Un exemplu în acest sens este firma Rocada Edil, din Vulturu, care şi-a mărit capacitatea de producere a produselor din beton, în special bolţari şi pavele, iar acum urmăreşte accesarea altor fonduri prin noul PNDR. Prin Măsura 312 Microîntreprinderi, Rocada Edil a achiziţionat o instalaţie automată de executare a produselor din beton pentru construcţii şi a construit o hală nouă pentru această activitate. Valoarea proiectului a fost de 1,2 milioane lei, din care 849.396 lei au fost fonduri nerambursabile. În continuare, firma vrea să producă piatră decorativă, care se importă la ora actuală. Măsura 112 dedicată tinerilor fermieri a fost una dintre cele mai atractive pentru cei care au vrut să înceapă o afacere în mediul rural. Dacă în PNDR 2007 – 2013 suma maximă care se putea obţine era de 40.000 de euro, în viitorul PNDR plafonul ar putea ajunge la 60.000 de euro, după cum au propus autorităţile din domeniul agriculturii. Maricel Dimăncean, din Goleşti, a solicitat o finanţare de 25.000 de euro pentru dezvoltarea exploataţiei apicole pe care o deţine şi îndeplinrea standardelor comunitare în domeniul agriculturii.

Scandalurile şi falimentele nu ocolesc finanţările de la UE

Fondurile europene au avut un rol esenţial în dezvoltarea afacerilor din mediul rural în ultimii ani. Accesarea acestora nu este însă uşoară, iar îndeplinirea condiţiilor impuse trebuie trebuie făcută cu stricteţe. Nu toţi cei care au obţinut finanţare au la ora actuală succes. MTR Enoprod Cîmpineanca, un combinat de vinificaţie, a fost sub lupa DNA. În urmă cu trei ani, DNA a dispus trimiterea în judecată a italianului Giuseppe Morielo, asociat şi administrator al firmei, pentru că a obţinut pe nedrept fonduri europene în valoare de aproape 1 milion euro. Combinatul funcţionează şi la ora actuală, potrivit informaţiilor Ministerului Finanţelor, avand în 2012 o cifră de afaceri de aproape 300.000 lei. În schimb, afacerea cu flori a prefectului Cătălin Kanty Popescu, în care acesta nu mai este implicat, cel puţin în acte, a dat faliment. Firma Ilimarflor a fost declarată falimentară de Tribunalul Vrancea în 2012, iar la ora actuală se încearcă valorificarea bunurilor. Printre cei care vor să-şi recupereze banii este chiar APDRP, înscrisă în randul creditorilor cu suma 972.444 lei,33 lei.

Top 10 proiecte PNDR de succes în judeţ

Natura SRL

Valoare totală 11 milioane lei
Valoare eligibilă 7,6 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 milioane lei

Agroind Focşani

Valoare totală 10 milioane lei
Valoare eligibilă – 8,4 milioane lei
Valoarea finanţare nerambursabilă - 4,2 milioane lei

Viorelo International Com SRL

Valoare totală - 10 milioane lei
Valoare eligibilă – 7,7 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 4,2 milioane lei

Odobeşti Vinex SRL
 
Valoare totală – 3,3 milioane lei
Valoare eligibilă – 2,8 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 1,4 milioane lei

Comuna Cîrligele

Valoare totală – 12,6 milioane lei
Valoare eligibilă – 10,6 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă -10,6 milioane lei

Stupina Dimăncean Maricel PFA

25.000 euro

Aviputna

Valoare totală – 7,8 milioane lei
Valoare eligibilă – 6,6 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 3,3 milioane lei

Consinterfin

Valoare totală – 16,2 milioane lei
Valoare totala eligibilă – 7,2 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 3,6 milioane lei


Rocada Edil SRL

Valoare totală -1,2 milioane lei
Valoare totală eligibilă – 1,2 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă – 849.396 lei

Mera Com International SRL

Valoare totală - 7,7 milioane lei
Valoare totală eligibilă - 6 milioane lei
Valoare finanţare nerambursabilă - 3 milioane lei


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.