Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Turiştii străini au cheltuit în 2013 în Romania 1,08 miliarde euro

Ziarul de Vrancea
17 mar 2014 426 vizualizări
Aproape 60% dintre turişti au vizitat ţara noastră în interes de afaceri

Cei 1,71 milioane de turiştri străini care au vizitat anul trecut Romania, majoritatea în interes de afaceri, au cheltuit 4,79 miliarde lei (1,08 mld.euro), cea mai mare pondere fiind deţinută de sumele alocate pentru cazare, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în Romania l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, targuri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentand 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în Romania l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentand 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi", arată INS, într-un comunicat. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 15,6% iar cele pentru cumpărături au reprezentat 8,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 41,3% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (34,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 60,8% din totalul cheltuielilor pentru transport iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, targuri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 56% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Ca şi în cazul călătoriilor pentru afaceri, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor efectuate de turiştii nerezidenţi sosiţi în Romania în scop particular o reprezintă cheltuielile pentru cazare (44,4%) din care cazarea cu mic dejun inclus deţine ponderea principală (76,1%). Cheltuielile efectuate în baruri şi restaurante au avut o pondere de 13,7%, iar cheltuielile pentru cumpărături au reprezentat 14,2% din totalul cheltuielilor turiştilor nerezidenţi sosiţi în Romania în interes personal. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 45,3% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, targuri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 74,8% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenţilor sosiţi în Romania, 38,4% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 34,3% şi-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat de turiştii nerezidenţi pentru a sosi în Romania a fost avionul (74,4% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,5% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 9,2%, alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) 3,9%. Din totalul turiştilor străini, cei mai mulţi au provenit din Germania (228.590), Italia (181.900) şi Franţa (118.650).

Mişcări de trupe în acţionariatul Băncii Carpatica

Aproape 10% dintre acţiunile băncii au fost tranzacţionate la Bursă pentru 4,3 milioane euro

Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu principalul acţionar al Băncii Comerciale Carpatica, Ilie Carabulea, a vandut pe Bursă un pachet de 9,95% din acţiunile băncii, prin două transferuri deal, în valoare de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro). Cele două tranzacţii, care au cumulat 313,37 milioane de titluri BCC, s-au perfectat la un preţ de 0,0625 lei, cu 1,13% mai mare faţă de preţul de la închiderea sesiunii de joi. Carabulea, care controlează 41,2898% din capitalul social, şi Corneliu Tănase, care deţinea anterior operaţiunilor de vineri 11,2179% din titluri, au dreptul de vot suspendat. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a decis miercuri să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea. Printre motivele invocate în hotărarea BNR se află faptul că Ilie Carabulea nu mai îndeplineşte "criteriul de reputaţie, din perspectiva integrităţii", o condamnare a omului de afaceri şi faptul că acesta este cercetat penal, în stare de arest. Carabulea şi Corneliu Tănase intenţionau să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă. Carabulea şi Tănase au anunţat că nu sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a AGA a propunerii Directoratului privind fuziunea cu o altă bancă şi cer operarea de urgenţă a rectificărilor necesare, potrivit unui al comunicat transmis tot miercuri de bancă Bursei.Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări. Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referinţă 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenţi numai acţionarii cu drept de vot înscrişi în registrul acţionarilor ţinut de Depozitarul Central. Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificările şi completările ulterioare, "în cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia de credit, persoană juridică romană, nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acţionariatului unei instituţii de credit sau exercită o influenţă de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituţiei de credit, Banca Naţională a Romaniei dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei de credit ori persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţională a Romaniei poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarii sau membrii respectivi şi/sau instituirea administrării speciale ori implementarea unor măsuri de stabilizare.

Excedent de 388 milioane euro în prima lună a anului

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în ianuarie un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale şi al majorării surplusului la balanţa de servicii şi transferuri curente. "În luna ianuarie 2014, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un excedent de 388 milioane euro, comparativ cu 267 milioane euro în luna ianuarie 2013, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 58 milioane euro), al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 54 milioane euro) şi de balanţa transferurilor curente (cu 14 milioane euro)", se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro. Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 78,35 miliarde euro la 31 ianuarie 2014 (81,1% din total datorie externă), în creştere cu 1,8% faţă de 31 decembrie 2013. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 18,29 miliarde euro (18,9% din total datorie externă), în scădere cu 6,2%. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 27,9% în ianuarie, comparativ cu 41,4% în anul 2013. Gradul de acoperire a fost 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 31ianuarie 2014, comparativ cu 7 luni de importuri la 31 decembrie 2013.

Un nou director de marketing pentru mărcile Dacia şi Renault

Ionuţ Gheorghe, fost director de marketing pentru Infiniti, va ocupa din aprilie aceeaşi poziţie pentru mărcile Dacia şi Renault în Romania, în locul lui Mihai Bordeanu, care la 1 martie a preluat marketingul celor două branduri pe pieţele din Marea Britanie, Irlanda, Cipru şi Malta. Gheorghe s-a alăturat echipei Renault Romania în anul 2006 şi are o experienţă de 19 ani în marketing şi comunicare. El a revenit în Romania după ce a condus, din Elveţia, operaţiunile de marketing ale mărcii Infiniti în segmentul crossover pentru perimetrul geografic care cuprinde Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. În varstă de 38 de ani, noul director de marketing al celor două mărci în Romania a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti şi are un master în Comunicare şi Relaţii Publice.

Investiţiile străine au urcat în ianuarie cu 8%

Investiţiile străine directe au totalizat în prima lună a anului 244 milioane euro, în creştere cu 8% faţă de ianuarie 2013, după ce anul trecut au ajuns la nivelul de 2,71 miliarde euro, maximul ultimilor patru ani, arată datele Băncii Naţionale a Romaniei. Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 119 milioane euro, iar creditele intragrup 125 milioane euro, potrivit informaţiilor transmise luni de banca centrală. Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, atingand varful ultimilor patru ani, după ce 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei. În noiembrie 2013, Romania a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decat în luna anterioară, minimele înregistrandu-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro). În anul 2008 a fost consemnată cea mai mare valoare a ISD, de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 Romania a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungand la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în Romania, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începand cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzand abrupt pană la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011.

Inflaţia din UE a început să se calmeze

Inflaţia anuală din UE a încetinit în luna februarie la 0,8%, faţă de 0,9% în ianuarie, şase state membre înregistrand scăderi ale preţurilor de consum, potrivit datelor prezentate luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Eurostat a modificat totodată datele privind inflaţia anuală din zona euro de la 0,8% la 0,7% pentru luna februarie, faţă de 0,8% în ianuarie, indicand presiunile cu care se confruntă Banca Centrală Europeană (BCE). BCE, al cărei mandat presupune asigurarea stabilităţii preţurilor, ţinteşte o inflaţie anuală apropiată de 2%. Inflaţia anuală din zona euro se menţine sub pragul de 1% de cinci luni consecutive. BCE menţine dobanda de politică monetară aproape de zero, la minimul istoric de 0,25%. La nivelul UE, nu mai puţin de şase state au înregistrat inflaţie anuală negativă în februarie. Astfel, în Bulgaria, preţurile de consum au coborat în medie cu 2,1%, în Cipru cu 1,3%, în Grecia cu 0,9%, în Croaţia cu 0,2%, iar în Portugalia şi Slovacia cu 0,1%, potrivit datelor Eurostat.

Modificări la proiectul imobiliar Casa Radio

Plaza Centers vrea să modifice mai mulţi termeni din parteneriatul public privat încheiat cu statul roman pentru proiectul imobiliar Casa Radio, care prevede construcţia inclusiv a unei zone rezidenţiale, componentă care însă nu se regăseşte în planul urbanistic zonal (PUZ) obţinut deja. "Contractul pe care l-am încheiat cu statul roman prevede construcţia, pe langă birouri, spaţii de retail şi hoteliere şi a unei zone rezidenţiale. Pe de altă parte PUZ-ul nu prevede şi zonă rezidenţială pentru că nu mai cumpără nimeni locuinţe. Vrem să modificăm prevederile contractulului, conform PUZ-ului, şi să construim doar birouri, retail şi spaţii hoteliere. Termenii comerciali vor rămane neschimbaţi", a declarat Hanan Schraiter, marketing & business development manager în cadrul Plaza Romania. Plaza Centers, care a intrat în reorganizare judiciară în acest an, deţine o participaţie de 75% din proiectul Casa Radio, într-un parteneriat semnat în 2006 cu Ministerul Dezvoltării. Proiectul ar urma să aibă o suprafaţă netă construită de 550.000 metri pătraţi, cu un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 76.000 metri pătraţi, dar şi spaţii de birouri, hotel, apart-hotel şi un centru de conferinţe. Potrivit raportului financiar al companiei, proiectul are PUD (plan urbanistic de detaliu) şi PUZ, iar finalizarea primei faze este programată pentru 2016-2017.

Vodafone va prelua un operator de cablu cu 7,2 miliarde euro

Vodafone va prelua operatorul spaniol de cablu TV Ono într-o tranzacţie de 7,2 miliarde euro care include datoriile companiei achiziţionate, grupul britanic continuand astfel extinderea către zona de servicii de televiziune şi internet broadband, transmite Bloomberg. Preluarea va genera reduceri de cheltuieli de aproximativ 2 miliarde euro şi sinergii evaluate la 1 miliard de euro în privinţa veniturilor, potrivit unui comunicat publicat ieri de Vodafone. Compania britanică va finanţa achiziţia din fonduri proprii şi linii de credit disponibile. Tranzacţia previne listarea la bursă a Grupo Corporativo Ono, aprobată săptămana trecută de acţionarii companiei spaniole. Printre acţionarii Ono se numără fondurile de private equity Providence Equity Partners, CCMP Capital Advisors, Thomas H. Lee Partners şi Quadrangle Capital Partners. Cele patru fonduri deţin 54,4% din acţiunile operatorului spaniol de cablu. Vodafone a preluat anul trecut operatorul german de cablu TV Kabel Deutschland, într-o tranzacţie de 7,5 miliarde euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.