MOZAIC STIRI ECONOMICE:Premiera ultimilor 20 de ani: Romania a trecut pe excedent comercial agroalimentar
Romania a avut anul trecut un excedent comercial de produse agroalimentare, pentru prima dată după anul 1994, de 324,9 milioane euro, faţă de un deficit de 745,5 milioane euro în 2012. "Este primul an din ultimii 20 în care avem excedent comercial pe vanzări alimentare. Ultima dată s-a întamplat acest lucru în 1994", a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Romania a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5,09 miliarde euro, cu 1,18 miliarde euro (30,2%) mai mult faţă de anul precedent, în timp ce importurile, de 4,77 miliarde euro au depăşit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012. Livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în ţări terţe au crescut cu 72,4%. "Livrările externe de grau, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro faţă de valoarea exporturilor de grau din 2012, rezultat al dublării cantităţii exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obţinut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: seminţe de floarea-soarelui (plus 215,1 mil. euro), seminţe de rapiţă (plus 150,8 mil. euro), porumb (plus 134,5 mil. euro), orz (plus 69,6 mil. euro), ţigări (plus 51,2 mil. euro), turte din extracţia grăsimilor vegetale (plus 33,1 mil. euro), produse de brutărie-patiserie (plus 17,3 mil. euro), preparate şi conserve din carne (plus 16,3 mil. euro), branzeturi (plus 10,0 mil. euro)", arată Ministerul Agriculturii, într-un comunicat. Carnea de porc, zahărul, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie şi preparatele alimentare s-au situat pe primele locuri în structura importurilor. Comparativ cu anul 2012, factura importurilor a fost mai scăzută în principal la zahăr (-82,1 milioane euro), porumb (-70 milioane euro), ulei de floarea-soarelui (-51,6 milioane euro) şi tutun brut (-12,4 milioane euro), creşteri fiind înregistrate la grupe de produse precum citrice, boabe de soia, branzeturi, ciocolată, banane, ţigări, preparate pentru hrana animalelor şi carne de porc. Deficitul comercial agricol al schimburilor intracomunitare, în scădere faţă de anul 2012, a fost supracompensat de surplusul obţinut din comerţul cu ţările terţe (1,2 miliarde euro). Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al Romaniei. Livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,4%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 80,9%. Per total, deficitul comercial al Romaniei a scăzut anul trecut cu 41,3% faţă de 2012, la 25,21 miliarde lei (5,7 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 9,1%, la 219,12 miliarde lei (49,56 miliarde euro), atingand astfel maximul istoric, iar importurile au avansat cu 0,2%, la 244,33 miliarde lei (55,2 miliarde euro).
Cota unică are zilele numărate
Ministrul Finanţelor susţine că taxa unică se menţine în acest an, dar de anul viitor s-ar putea păstra doar la firme
Cota unică va fi menţinută la 16% pe tot parcursul acestui an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce pentru populaţie se va reveni la cota progresivă, ca soluţie de relaxare fiscală, dacă spaţiul bugetar o va permite, a declarat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu. "Cota unică se va menţine anul acesta cu siguranţă. S-a discutat foarte clar că acea cotă de 16% pe profit va rămane, tocmai pentru că este o impozitare simplă şi are un efect benefic asupra mediului de afaceri. S-a discutat şi despre cota diferenţiată, dar despre nişte cote mai mici pentru persoane cu venituri mai mici. Se va menţine cota unică în 2014", a spus Petrescu. Programul de guvernare prevede introducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial, cu cote de 8%, 12% şi 16 %. Ministrul Finanţelor a explicat că relaxarea fiscală pentru cei cu venituri mici nu se poate aplica dacă nu există un spaţiu bugetar, întrucat există o legea care prevede că "dacă iei ceva din buget trebuie să pui ceva la loc". "În acest limite se discută despre o relaxare fiscală pentru persoane fizice, dar nu pentru persoane juridice. Deci, acea taxă unică de 16% rămane pentru firme", a continuat Petrescu. Aceeaşi filozofie se aplică şi în cazul reducerii CAS cu cinci puncte procentule şi a neimpozitării profitului reinvestit, măsuri pentru care se realizează în acest moment diferite scenarii şi analize. "Din cate ştiu, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale din iulie, deci pe şase luni, va avea un impact bugetar de circe 2 miliarde lei", a mai spus Petrescu. Noul ministru al finanţelor nu este de acord cu o amnistie fiscală, chiar dacă o astfe de măsură ar aduce venituri suplimentare la buget pe termen scrut, arătand că astfel de practici slabesc conformare voluntară pe termen mediu şi lung. "Dacă vrem să avem o creştere a colectării pe termen mediu şi lung, să fie la nivel mediu cu cea din Uniunea Europeană, va fi nevoie de foarte multe reforme şi de foarte mult timp ca să facem asta în mod sustenabil", a adăugat Petrescu.
Scandal imens la targul de turism
Controlul efectuat de către Inspecţia Muncii a fost dezaprobat de către reprezentanţii patronatelor din turism
Inspectorii de muncă din Bucureşti au efectuat verificări la Targul de Turism organizat la Romexpo, verificand printre altele dacă reprezentanţii firmelor prezente la standuri au contracte de muncă, au declarat surse din randul expozanţilor. Controalele au vizat şi plata orelor suplimentare, respectiv dacă personalul aflat la standuri este remunerat şi pentru zilele lucrate în weekend, au mai precizat sursele citate, potrivit cărora aceasta este prima ediţie a evenimentului la care se fac astfel de verificări. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) al Municipiului Bucureşti, Constantin Bujor, a confirmat faptul că se fac controale, precizand că acestea au început în urmă cu cateva zile şi sunt "de rutină", iar astfel de acţiuni au avut loc şi la ediţii precedente ale evenimentului. Patronatele din turism dezaprobă controalele efectuate de inspectorii ITM la Targul de Turism, susţinand că aceste acţiuni i-au făcut pe cei din domeniu să pară evazionişti în ochii clienţilor veniţi să cumpere vacanţe. "Noi, ca ANAT, suntem perfect de acord ca ITM să efectueze controale, dar nu suntem de acord să descindă într-o zi de sambătă, cand targul e plin de vizitatori, iar inspectorii să se aşeze în faţa agenţilor de turism care voiau să îşi servească clienţii", a declarat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Lucia Morariu. Ea a mai spus că nu crede că astfel de controale sunt soluţii împotriva evaziunii şi le-a recomandat inspectorilor să verifice la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) totalul contribuţiilor pe salarii plătite de firmele din turism. "Impresia pe care o lasă acţiuni precum cea de astăzi este că agenţii de turism sunt evazionişti. Eu, la firma mea, Eximtur, plătesc taxe şi impozite la stat în valoare de un milion de euro pe an, majoritatea contribuţii pe salarii, şi mă simt jignită de un asemenea comportament", a mai spus Lucia Morariu. Și vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), Dragoş Răducan, spune că i se pare anormal ca pe duratal targului să existe un control, atata timp cat evenimentul se desfăşoară sub patronajul unei instituţii a statului - Autoritatea Naţională pentru Turism.
Guvernul a sistat negocierea cu Italia pentru avionul demnitarilor
Guvernul roman a sistat negocierile cu Executivul italian pentru achiziţionarea unei aeronave destinate demnitarilor şi vrea să cumpere pentru astfel de zboruri speciale un avion tip Airbus 318 de la compania naţională Tarom, au declarat surse oficiale. Potrivit surselor, reprezentanţii Guvernului au început deja discuţiile în acest sens cu cei ai Tarom. Prin această operaţiune de vanzare, costurile aferente aeronavei vor fi scăzute din contabilitatea operatorului aerian. În luna noiembrie, premierul Victor Ponta a dispus constituirea unei comisii interministeriale care să negocieze cu Guvernul italian achiziţionarea unei aeronave pentru demnitari, după ce oficialii Guvernului au arătat că Romania este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are aeronavă oficială, iar Executivul de la Bucureşti trebuie să închirieze o aeronavă de dimensiuni mai mari de la Tarom, ceea ce ridică foarte mult costul deplasărilor. Pe fondul discuţiilor legate de costuri, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în primăvara anului trecut, că nu va mai utiliza aeronava pusă la dispoziţie de Tarom pentru vizitele sale externe şi că, atunci cand va avea nevoie de un avion, va închiria în regim charter de la o companie străină, iar premierul Victor Ponta a folosit în unele deplasări curse de linie sau aeronava militară Spartan. În luna august, Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, achiziţionarea unei aeronave pentru înalţi demnitari, preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, Corneliu Dobriţoiu, precizand atunci că suma totală necesară achiziţionării în leasing a aeronavei se ridică la 56 de milioane de euro. La data adoptării ordonanţei, premierul Victor Ponta declara că Guvernul şi-a propus să achiziţioneze o aeronavă de 12 locuri pentru a fi folosită în deplasările oficiale de către preşedintele Romaniei, prim-ministru, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi miniştri. În luna februarie a anului trecut, directorul general al companiei Tarom, belgianul Christian Edouard Heinzmann, afirma că operatorul aerian, aflat sub management privat, vrea să-şi standardizeze flota de avioane, care ar trebui să scadă în următorii doi ani.
CEC va deveni bancă pentru IMM-uri
Senatorul PSD Mircea Geoană a declarat, la emisiunea "După 20 de ani" difuzată ieri de ProTV, că există "o discuţie avansată" pentru a transforma CEC într-o bancă de dezvoltare a IMM. "O bancă de dezvoltare pe care o vom propune marţi (cand are loc o conferinţă a Institutului Aspen - n.r.), care să se bazeze pe forţa CEC şi pe alte instrumente colaterale, trebuie făcută. Nu pot să stau cu un sistem bancar care, în condiţii de criză, a stopat finanţarea către economia reală. Există o discuţie avansată cu privire la transformarea CEC într-o bancă de dezvoltare pentru IMM-uri, în principal, pentru că antreprenorii romani au fost cei mai văduviţi de capital şi finanţare în această criză", a afirmat Geoană. El a adăugat că, astfel, CEC va fi, în continuare, o bancă a micilor deponenţi şi va avea garanţia suverană a statului roman, dar se va capitaliza şi îşi va îndrepta cu prioritate investiţiile şi creditele către IMM şi către agroindustrie. "Există un anumit tip de gandire avansată cu privire la un astfel de subiect. Nu pot să spun eu astăzi dacă exact formula pe care o propunem din partea unor profesionişti din ţară şi din străinătate va fi cea reţinută de către Guvern, dar se va întampla ceva", a menţionat el. "Sunt convins de asemenea că o idee care este în evaluare şi destul de avansată de a folosi Eximbak, a doua bancă de stat romanească - vorbesc de parghiile statului roman, vorbesc de patriotism economic - de a folosi Eximbank, eventual printr-o capitalizare suplimentară, pentru a stimula şi politici industriale, pe langă stimularea de exporturi romaneşti. Există ideea să facem un fond de infrastructură, să facem un fel de bancă de infrastructură, în care statul să pună o parte din bani, mergem şi adunăm bani de pe pieţe şi, pe langă banii europeni şi banii publici care trebuie cheltuiţi mai bine, mai eficient, să mai aducem capital şi energie în economie", a mai spus Geoană.
Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest
Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times. Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi "repatriază" fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate. Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry. Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni. Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.
New York a devenit cel mai mare centru financiar al lumii
New York a luat locul Londrei în topul celor mai mari centre financiare ale lumii, după ce City-ul londonez a fost zguduit de o serie de scandaluri, iar poziţia Marii Britanii ca stat membru al Uniunii Europene a fost pusă sub semnul întrebării, transmite Bloomberg. New York a trecut pe prima poziţie în topul Global Financial Centers Index, cu un avantaj "şubred, nesemnificativ din punct de vedere statistic", de două puncte, potrivit lui Michael Mainelli, preşedintele grupului Z/Yen, care a realizat studiul. Hong Kong şi Singapore, cele mai mari centre financiare din Asia, au restrans semnificativ distanţa faţă de ocupantele primelor două locuri la nivel global. Centrul financiar londonez a fost zguduit în ultimii ani de mai multe scandaluri, inclusiv investigaţii privind vanzarea abuzivă de contracte de asigurări către clienţii băncilor, manipularea pieţelor financiare şi pierderi masive înregistrate în urma unor tranzacţii financiare extrem de riscante. Totodată, planurile politicienilor britanici pentru un referendum privind apartenenţa la UE au pus sub semnul întrebării legăturile Londrei cu piaţa unică europeană.
Sony nu reuşeşte să devanseze Microsoft
Sony, cu PlayStation 4, s-a menţinut în luna februarie pe primul loc în topul vanzărilor de console din SUA ca volum, însă Microsoft conduce în privinţa veniturilor generate, inclusiv datorită preţului mai ridicat al Xbox One, potrivit datelor NPD Group, citate de Bloomberg. Piaţa consolelor din SUA a crescut cu 42% în februarie faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la 347 milioane de dolari, potrivit companiei de cercetare NPD. Microsoft a vandut cu 10% mai puţine console decat Sony în SUA în februarie, însă a obţinut venuturi mai mari. În luna martie, Xbox a anunţat că se aşteaptă la vandări mai mari datorită lansării de conţinut în exclusivitate pentru platforma Microsoft. Acţiunile Sony au scăzut vineri la Tokyo cu 4,2%, într-o zi în care indicele Topix al bursei nipone a pierdut 3,2%. Americanii au cheltuit în luna februarie 887 milioane de dolari pe hardware, software şi accesorii destinate jocurilor video, în urcare cu 9%, potrivit datelor NPD.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
