Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: O afacere trăznet în mediul online

Ziarul de Vrancea
10 mar 2014 826 vizualizări
Site-ul de comerţ auto cars.com a fost scos la vanzare, pentru 3 miliarde de dolari

Site-ul de comerţ cu maşini cars.com, deţinut de un grup de companii de publishing, a fost scos la vanzare pentru 3 miliarde dolari, proprietarii sperand să profite de entuziasmul investitorilor pentru sectorul comerţului electronic, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei. Banca de investiţii Moelis & Co., mandatată de grupul Classified Ventures să intermedieze tranzacţia, a început deja discuţiile cu potenţiali investitori interesaţi să preia cars.com, potrivit surselor citate. Printre potenţialii cumpărători se numără ami multe fonduri de private equity, precum şi investitori strategici. Este posibil totodată ca una dintre companiile din grup să facă o ofertă pentru participaţiile celorlalţi parteneri. Gannett Co., unul dintre cele mai mari trusturi de presă din SUA, deţine 27% din Classified Ventures şi a sugerat anterior că ar putea prelua integral operaţiunea, în funcţie de preţul cerut de ceilalţi investitori, potrivit unor surse apropiate companiei. Printre acţionarii Classified Ventures se numără şi Tribune Co., cacre deţine Los Angeles Times, A.H. Belo Corp, proprietarul Dallas Morning News, McClatchy Co., acţionarul majoritar al Miami Herald, şi Graham Holdings, fostul proprietar al Washington Post. Cars.com generează venituri de 400-500 milioane pe an, potrivit unei surse apropiate companiei. Săptămana trecută, Classified Ventures a anunţat că a vandut site-ul apartments.com pentru 585 milioane de dolari. Sectorul comerţului electronic traversează o perioadă bună în ceea ce priveşte valoarea de piaţă a site-urilor. Acţionarii Classified Ventures preferă să profite de condiţiile favorabile din piaţă şi să vandă activele holdingului, avand în vedere că sectorul comerţului electronic este vulnerabil la extinderea unor giganţi precum Google sau Amazon, potrivit unor surse. Cars.com, care deserveşte clienţi din SUA, are 11 milioane de utilizatori pe lună. În luna ianuarie, fondul Providence Equity Partners a vandut 25% din acţiunile site-ului concurent AutoTrader către acţionarul majoritar, Cox Enteprises, pentru 1,8 miliarde de dolari. AutoTrader are 14 milioane de utilizatori lunar. Classified Ventures, al cărui principal obiect de activitate este publicitatea online, generează anual dividende de zeci de milioane de dolari, care îi ajută astfel pe acţionari să acopere pierderile generate de declinul presei scrise, potrivit WSJ. Ziarele au devenit însă tot mai puţin importante pentru trusturile media. Familia Graham, care controlează Graham Holdings, a vandut anul trecut Washington Post, în timp ce Gannett şi Tribune s-au extins în televiziune prin achiziţii.

Insolvenţa Ucrainei va avea un impact redus asupra Romaniei

Aşa arată o analiză BCR u "pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra Romaniei în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei”, se arată în raport

Intrarea Ucrainei în incapacitate de plată sau sancţiunile economice la adresa Rusiei ar afecta într-o mică măsură Romania, principala provocare fiind găsirea unei soluţii alternative la furnizarea de gaze ruseşti, dar impactul ar fi mult mai mare în cazul escaladării conflictului, estimează BCR. "Pentru perioada următoare vedem un impact limitat asupra Romaniei în urma unei posibile intrări în incapacitate de plată a Ucrainei, dar o retorică beligerantă din partea Rusiei va determina o reacţie promptă din partea investitorilor, după cum am putut vedea deja. (...) Am asistat pană în prezent la un fenomen de contagiune limitată în special în cursul zilei de luni (3 martie, n.r.), cand Vladimir Putin a emis un ultimatum către forţele ucrainene ca acestea să se retragă din Crimeea. Leul şi zlotul polonez au reacţionat rapid, dar s-au întors pe un trend de apreciere după ce preşedintele rus a revenit asupra declaraţiei belicoase", arată analiştii BCR, într-un raport. În ceea ce priveşte pieţele financiare, autorii raportului notează că preţurilor activelor romaneşti nu prezintă riscuri semnificative, în lipsa unor declaraţii beligerante sau escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, destul de puţin probabilă data fiind diferenţa de forţe dintre cele două ţări. "Leul ar putea suferi un uşor recul, de 1-2%, dacă într-adevăr lucrurile iau o întorsătură urată. Ieşirea investitorilor străini din plasamentele în obligaţiuni locale ar putea pune presiune pe cursul de schimb, dar banca centrală va apăra leul punand graţie regimului de flotare controlată dacă se constată o creştere mare a volatilităţii. Preţul obligaţiunilor romaneşti ar putea fi afectat pe termen scurt, însă mişcarea nu ar trebui să fie mai mare de 20-30 puncte de bază. Pană în prezent nu a fost observată o asemenea mişcare. Faptul că Romania a devenit o piaţă emergentă dintr-una periferică pentru investiţiile în titluri cu venit fix şi poziţia macroeconomică solidă ar trebui să ofere suficiente motive de încredere", se menţionează în raport.  Sursa citată analizează şi impactul asupra Romaniei al unui eventual embargo economic al Uniunii Europene asupra Rusiei, concuzionand că, într-un scenariu negativ, Romania se va confrunta cu mai multe riscuri, transmise atat direct cat şi indirect, prin cateva canale, precuum reducerea exporturilor, întreruperea furnizărilor de gaze naturale şi impactul asupra pieţei globale a mărfurilor (preţul petrolului). Ponderea exporturilor romaneşti către Rusia este în prezent de 2,8% în total exporturi (locul 9), în timp ce ponderea importurilor este de 4,1% (locul 6). Comerţul cu Rusia generează un deficit de 700 milioane euro pe an. "O posibilă oprire a furnizării gazelor naturale ar putea fi declanşată nu numai de un embargo comercial european asupra Rusiei ci şi de o decizie a Rusiei de oprire a furnizărilor către Ucraina datorită neplăţii unei facturi de 2 miliarde de dolari. Aceasta ar fi o repetare a scenariului din 2009 şi s-ar putea petrece mai rapid decat instituirea unui embargo european asupra Rusiei", conform raportului.

"Dr. Doom": "Bitcoin nu este o monedă. Este o schemă Ponzi”

Economistul american Nouriel Roubini, numit "Dr. Doom" pentru previziunile pesimiste privind pieţele financiare, îşi păstrează reputaţia atunci cand vine vorba de Bitcoin, desfiinţand moneda virtuală drept o schemă Ponzi şi o investiţie proastă, potrivit CNBC. "Bitcoin nu este o monedă. Este o schemă Ponzi şi un bun conductor pentru activităţi infracţionale sau ilegale. şi nu este sigură, avand în vedere că a fost ţinta unor atacuri informatice", a comentat economistul. El a subliniat că Bitcoin nu reprezintă o investiţie bună deoarece nu există active importante denominate în această monedă, iar cotaţia în raport cu valutele reale este extrem de volatilă. "Fanii Bitcoin sunt precum fanii aurului, fanatici care vorbesc aproape religios despre monedă şi au viziuni paranoice, conspiraţioniste despre dolar", a continuat Roubini. Bitcoin, o monedă electronică nereglementată, a fost atat criticată, cat şi lăudată de politicieni, bancheri, analişti şi alţi comentatori. Moneda şi-a făcut loc în prim-planul agendei publice în primăvara anului trecut şi a depăşit în noiembrie pragul de 1.000 de dolari pe unitate, după un val de investiţii generat parţial de creşterea interesului fondurilor de capital de risc. În ultima peiroadă, interesul general al investitorilor pentru Bitcoin a fost erodat de măsurile adoptate de China pentru de restricţionarea utilizării monedei şi de prăbuşirea bursei Mt.Gox, cea mai mare platformă de tranzacţionare a monedei virtuale. Bitcoin este susţinută de nume mari din business, precum miliardarul Richard Branson sau fraţii Winklevoss, dar a fost criticată în repetate randuri pentru că ar facilita spălarea de bani, tranzacţiile cu bunuri sau servicii ilegale şi finanţarea terorismului.

Calitatea internetului, testată cu o platformă de 2,4 milioane lei

Firma Industrial Software Sibiu va furniza autorităţii de reglementare în comunicaţii, ANCOM, o platformă informatică destinată măsurării calităţii serviciului de acces la internet, valoarea contractului fiind de 2,4 milioane de lei, cu TVA inclusă. Prin anunţul de participare, ANCOM a estimat valoarea contractului la 2,7 milioane de lei, cu TVA. Alături de Industrial Software Sibiu, la licitaţie s-au mai înscris Holisun SRL Baia Mare şi Power Net Consulting SRL Bucureşti. Cu o durată de 6 luni, contractul presupune furnizarea şi implementarea unei platforme informatice pentru măsurarea calităţii serviciului de acces la internet, prin livrarea de echipamente hardware şi software şi prestarea serviciilor aferente, se menţionează în anunţul de atribuire publicat pe www.e-licitatie.ro. Finanţarea va fi asigurată din surse proprii ale ANCOM. Înfiinţată în 1998, Industrial Software Sibiu este o firma cu capital romanesc care furnizează aplicaţii software la comandă. Cu afaceri de 11,9 milioane de lei în 2012, acţionarii firmei sunt Cristian Ioan Domşa - 95%, Mircea Greavu - 2,5% şi Adrian Corabian - 2,5%.

Gigantul bananelor

Distribuitorii de fructe Chiquita Brands International (SUA) şi Fyffes (Irlanda) vor fuziona prin schimb de acţiuni într-o tranzacţie evaluată la aproximativ un miliard de dolari, creand cel mai mare comerciant de banane la nivel global, cu vanzări de aproape 5 miliarde de dolari. Acţionarii Chiquita vor deţine 50,7% din noua companie, care va avea peste 32.000 de angajaţi, a anunţat luni grupul irlandez Fyffes, potrivit Wall Street Journal. Cele două companii au precizat că, la vanzările actuale, grupul ChiquitaFyffes va fi cel mai mare distribuitor de banane la nivel global, cu vanzări de peste 160 milioane de cutii pe an. "Ne vom păstra brandurile, cunoscute atat clienţilor noştri, cat şi consumatorilor. Compania rezultată va putea aduce clienţilor o ofertă mai diversificată", a declarat directorul general al Chiquita, Ed Lonergan, citat de WSJ. Preşedintele executiv al Fyffes, David McCann, va deveni director general al noii companii, iar Lonergan va ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie.

Grupul Rompetrol îşi schimbă numele

Grupul Rompetrol îşi va schimba denumirea în KazMunayGaz International, operaţiunea facand parte din strategia grupului de integrare a activităţilor, dar va păstra numele Rompetrol în reţeaua de benzinării. Decizia a fost adoptată de conducerea grupului la sfarşitul lunii februarie, potrivit unui comunicat al Rompetrol. Pe langă schimbarea numelui grupului, divizia centrală de management şi control din Rompetrol va fi redenumită KMG Rompetrol. Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din KazMunayGaz din Kazahstan. Grupul este prezent în 12 ţări şi cu majoritatea activelor şi operaţiunilor în Franţa, Romania, Spania şi Sud-Estul Europei, iar la nivel european are peste 1.000 de benzinării.

Afacerile din industrie au picat cu 2,3%

Cifra de afaceri din industrie pe total piaţa internă şi piaţa externă a scăzut în ianuarie faţă de luna precedentă cu 2,3%, iar comparativ cu prima lună a anului 2003 a fost mai mare cu 12,2%, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia a fost influenţată de scǎderile din industria extractivă (de 10,8%, faţă de decembrie) şi din industria prelucrătoare (2%). "Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scǎderi în sectoarele: industria bunurilor de uz curent (-9,8%), industria energetică (-8,5%) şi industria bunurilor de capital (-2,4%). Creşteri s-au înregistrat în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 7,9%) şi în industria bunurilor intermediare (plus 4,3%)", arată INS, într-un comunicat. Comparativ cu ianuarie 2013, industria prelucrătoare a crescut cu 13,2%, iar cea extractivǎ a scǎzut cu 9,2%. Statistica a anunţat, de asemenea, evoluţia comenzilor noi în prima lună a anului. Indicatorul este în scădere cu 1,1% faţă de decembrie şi mai mare cu 9,7% comparativ cu aceeaşi lună din 2003.

Piaţa de factoring a intrat la apă cu 5%

Piaţa de factoring a totalizat anul trecut 2,72 miliarde de euro, în scădere cu 5-6% faţă de nivelul din 2012, în condiţiile în care factoringului de export a crescut uşor, iar cel de import s-a diminuat, potrivit datelor Asociaţiei Romane de Factoring (ARF). "Evoluţia este una îmbucurătoare avand în vedere că la mijlocul anului trecut scăderea faţă de aceeaşi perioadă din 2012 era de 16 procente. Piaţa a reuşit să recupereze volumele în a doua jumătate a anului, cand, în mod tradiţional, factoringul devine mai accesat de companii. În acelaşi timp însă, această evoluţie reflectă, încă o dată, maniera prudentă în care băncile şi instituţiile financiare nebancare, pot să susţină companiile romaneşti prin produse de factoring, dat fiind contextul economic indecis, în care firmele care intră în insolvenţă sunt în continuare în creştere", a declarat, într-un comunicat, Bogdan Roşu, preşedintele ARF. Factoringul de export a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul trecut, în timp ce factoringul de import a suferit o scădere, urmand evoluţia generală descendentă a importurilor din 2013. În ceea ce priveşte ponderea domeniilor din care provin companiile care au accesat factoringul intern, nivelul cel mai ridicat, de 32,8%, a fost înregistrat de construcţii, în principiu în baza unor proiecte din sectorul public. Pe această zonă, a construcţiilor, există chiar o creştere a ponderii faţă de anul trecut, cand nivelul a fost de 28% din totalul domeniilor care au apelat la factoring.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.