Opinii

Pactul cu energia

Alina Mungiu-Pippidi
17 mar 2008 373 vizualizări
Ultimul summit european s-a luat din nou la trantă cu cele trei probleme mari din domeniul energiei pe care de aproape doi ani Comisia Europeana incearca sa le impacheteze intr-un singur colet: incalzirea globala, securitatea energetica si liberalizarea pietelor energetice europene. Tentativa merita laude, pentru ca aceste trei subiecte se leaga intr-adevar intre ele. Dar nici efortul de a le uni nu trebuie subestimat. Exista suprapuneri, dar si conflicte importante intre solutiile ideale la fiecare dintre ele. Intrucat am fost pe undeva pe la marginea acestui summit, o sa incerc sa sintetizeze ce am inteles eu, ca nespecialist, din acest dosar de mare interes.

Problemele astea ne afecteaza viata mult mai mult decat ceea ce discuta de obicei la asemenea intalniri la varf. Pentru a satisface nevoile energetice ale tuturor locuitorilor planetei peste 40 de ani vom avea nevoie de dublul a ceea ce producem acum. Si asta in timp ce rezervele cunoscute de petrol la nivelul actual de consum mai tin doar vreo 75 de ani. Toate aceste cifre pot fi disputate intre experti, dar e destul de clar ca problema e serioasa. Pe aceasta se suprapune o problema politica nu mai putin serioasa. Resursele de energie tind sa se afle, cu putine exceptii, in tari ale caror regimuri politice nu sunt nici democratice, nici pro-occidentale: Rusia si tarile musulmane. Rusia a inceput in mod fatis de cativa ami sa foloseasca aceaste companii energetice ca Gazprom drept instrumente de influenta politica: vecinii apropiati ca Ucraina sau Moldova au fost primele victime, dar exista amenintari permanente si la adresa restului Europei. Aceste probleme de securitate energetica au inceput sa fie discutate oficial acum un an, cand UE a adoptat primul punct de vedere comun pe aceasta tema, dar nu s-a mers prea departe, dat fiind ca multe tari europene au politici proprii, foarte diferite intre ele si care adesea dauneaza intereselor altor state membre. Exemplul cel mai notoriu este conducta de gaz din Rusia pe sub Marea Baltica negociata de cancelarul Schroder si acceptata de succesorii sai politici, care scurtcircuitează Polonia si Tarile Baltice, ultimele fiind supuse unor hartuieli constante in ultimii zece ani de catre rusi, care le taie gazu si petrolul ori de cate ori le vine bine. La aceste probleme exista doua tipuri de solutii. Prima vizeaza castigarea autonomiei fata de Rusia prin mijloace traditionale, adica aducand alte surse conventionale de energie din zone mai prietenoase pe cai ocolitoare in Europa. Asa este celebrul proiect Nabucco, care se afla azi la fel de departe de realizare ca acum zece ani cand am auzit prima oara de la el, si care ar trebui sa aduca gaz din Asia Centrala prin Georgia si Marea Neagra trecand si pe la noi. Mai realiste decat aceast proiect care presupune costuri enorme, constructia unui conducte, castigarea unor piete de desfacere ca Italia care deja au semnat cu Gazprom pe ani inainte fara nici un fel de scrupule, sau a uor tari de tranzit ca Ungaria care deja a aderat la proiectul concurent, al Gazprom, exista proiecte mai restranse, de exemplu constructia unui terminal de gaz lichefiat la Constanta, si deci utilizarea unor cai combinate de transport (tren, vapor) pentru cantitati mai mici care ar folosi acest drum alternativ.

Dar simpatia Comisiei Europene nu pare sa fie pentru aceste solutii. La presiunea a diferite aliante, mai ales ONG-uri, Comisia a trecut la masuri drastice de a pedepsi pe marii consumatori de energie, dat fiind ca acestia sunt acelasi timp si producatorii de dioxid de carbon, agentul principal al incalzirii globale, Asa s-a ajuns la controversta masura de a introduce cote amibitioase de reducere a emisiilor de carbon, care creste costurile industriilor mari consumatoare europene, masura atacata in justitie de mai multe tari, printre care si Romania. Argumentele criticilor acestei masuri spun ca reducerea de catre europeni a emisiilor cu circa 20 % nu va servi la nimic, dat fiind ca principalii concurenti industriali si mari consumatori, China si India, nu vor reduce deloc, iar americanii foarte putin. La scala gobala nu se va regasi astfel nici un efect pozitiv asupra climatului, dar economia europeana, care si asa gifaie sub costuri mari va avea de suportat un cost in plus fata de concurentii din Asia, competitivitatea ei fiind diminuata. Dar deocamadata nici aceste tari carcotase, nici lobbyul industrial nu au reusit sa intoarca decizia comisiei. Industriile de energie alternativă nu sunt nici ele multumite, si spun ca toata atitudinea CE e praf in ochi, simple declaratii care nu vor avea efect. Incercarile lor de a introduce pe ordinea de zi a Summitlui niste facilitati pentru producatorii de energii alternative au esuat. Sursele alternative de energie serioase sunt numai cele nucleare, de fapt, unde exista o opozitie enorma de la ecologisti. Materialele rasinoase sunt folosite cu succes in Franta, dar putine tari au asemenea resurse, iar biocombustibilul este pur si simplu o prostie, cu un hectar de porumb sau pe acolo poti face echivalentul unui litru de benzina, al cărui cost va fi imens. Sursele alternative de energie pot la rigoare inlocui gazul, dar nu combustibilul pentru transport, si acesta e in cel mai mare pericol de epuizare. Si toate prognozele pentru viitor spun ca preturile vor creste enorm.

Solutia Comisiei la aeasta crestere de preturi este liberalizarea pietei de energie, la care se opune Franta, ca si alte tari unde exista monopol de stat al energiei. Conform acestei solutii existenta a mai multi operatori in piata de energie intre care consumatorul poate sa aleaga va duce la reducerea preturilor. Dincolo de opozitia politica, solutia are si riscuri. Noi, de exemplu, ca si fim primiti in Europa, am facut pasi mari sa ne liberalizam piata de energie. Coruptia noastra locala a dus la crearea unei puzderii de intermediari care luau de la stat ieftin si ne vindeau noua scump. Sau un intreprinzator ca Dinu Patriciu a luat o companie de stat ca Rompetrol si pe urma a vandut-o tot la stat, dar la un stat din afara UE, Kazahstan. Mi se pare ca se desprinde deja o regula importanta, ca poti liberaliza doar intr-un stat cu capacitate de reglementare foarte buna, sau riscurile sunt mai mari ca beneficiile.

Eforturile CE sunt foarte mari, dar planurile sale prea ambitioase si inca slab relationate intre ele. Romania are tot interesul sa gandeasca in acest cadru o politica proprie, pentru ca e foarte improbabil ca strategiile generale ale Comisiei se pot subtitui politicilor locale pentru a rezolva problemele unor tari ca a noastra. De asta cred ca ne legam prea mari sperante de proiecte ca Nabucco a caror realizare nu depinde de noi, in loc sa colaboram cu sectorul privat pentru a crea o strategie mai putin ambitioasa si cu un caracter mai local.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.