Evenimente speciale

Sfințirea fântânii din incinta Schitului Oancea, din comuna vrânceană Ploscuţeni

Ziarul de Vrancea
27 oct 2023 1651 vizualizări

Avem  deosebita bucurie de a vă invita să fiți părtași alături de mine la SLUJBA DE SFĂNȚIRE a fântânii restauratăși modernizată cu un sistem electronic.Fântâna din curtea lăcașului de cult a prins din nou viață și ne așteaptă să ne astâmpere setea, să ne bucurăm împreună, să ne încânte privirea cu apa curgând în lumină.

SLUJBA DE SFĂNȚIRE ȘI SFÂNTA LITURGHIE VOR FI SĂVÂRȘITE DUMINICĂ 29 OCTOMBRIE 2023

Vor fi invitați și alți preoți pentru a participa  în zi sfântă cu sfințire de fântână.Cu ajutorul lui Dumnezeu Schitul Oancea, din comuna vrânceană Ploscuţeni a ajuns la momentul în care cerem sălășluirea Harului Duhului Sfânt, prin sfințirea fântânii, la care, cu căldură, vă invităm sa luați parte.Vă aștept cu bucurie și frățească dragoste să ne rugăm împreună. Fiecare dintre noi este o picătură de apă şi împreună, formăm un râu. Haideți la Fântână, unde aerul e curat și pentru câteva ore să uitați de griji, unde noi putem fi mai buni.Apoi, fiecare credincios va avea posibilitatea de a intra la fântână pentru a se închina și a duce acasă apa sfinţită de la izvor.

Cu aleasă prețiure și frățească dragoste întru Domnul,

Preot Pavel Radeș,de la Schitul Oancea

Citiți și: Situarea Schitului Oancea

Schitul Oancea este situat pe șoseaua Adjud-Tecuci și așezat între alte două mănăstiri Sihastru și Buciumeni. Drumul este foarte bun până la schitul Oancea, mergând din drumul european E85 sau din drumul european E581.

Acces: din Adjud după ce ieși de pe E 85, se trece prin localitățile Homocea, apoi Ploscuțeni. Din Ploscuțeni se ajunge la Mănăstirea Sihastru și după cateva sute de metri urmează Schitul Oancea, care-i pe dreapta drumului.

Acces: din Tecuci după ce ieși de pe E581 se trece prin localitățile Nicorești, apoi Buciumeni. Din Buciumeni se ajunge la Mănăstirea Buciumeni și după câțiva kilometri urmează Schitul Oancea,care-i pe stânga drumului.

Despre originea schitului

Schitul Oancea este ctitorit de boierul Istrate Oancea din București.

Acesta a ridicat micuțul schit în 1932-1936, sfințit la anul 1936. Boierul Istrate Oancea a întemeiat pe culmea acestui deal, unde își avea moșia, un așezământ monahal ca să fie o oază de spirualitate pentru locuitorii ținutULUI, care alergau la acest sfânt locaș ca la un liman de scăpare și alinare sufletească în vremuri de necaz, de suferință și grea cumpănă. Aici, în incinta schitului, boierul a ctitorit un paraclis, un corp de chilii și o biserică măreață.

Ctitorul este înmormântat în subsolul bisericuţei.

Biserica a fost demolată de regimul comunist ateu în 1960. Când s-a emis decretul 410/1959 de excludere din monahism a viețuitorilor tineri cu vârsta până în 50 ani, aceștia au trebuit să părăsească mănăstirile. Se considera că aceștia reprezentau o forță bună de muncă pentru CAP-urile nou înființate. Practic, aici la schit au rămas câțiva monahi vârstnici neputincioși,  care au fost și ei, la rândul lor nevoiți să ia toiagul pribegiei și astfel, mănăstirea a rămas pustie. Din vechiul complex a râmas numai paraclisul și câteva chilii din chirpici, care s-au ruinat și ele în timp, datorită intemperiilor vremii. În aceste chilii mai viețuiau câteva maici bătrâne care îngrijeau pe monahul Veniamin Pruncul, stabilit aici de la Mănăstirea Plumbuita de lângă București.Acest călugăr avea o voce îngerească, cunoștea la perfecție rânduiala slujbelor bisericești și melodiile celor 8 glasuri. La bază, era cismar de meserie și repara încățămintea maicilor care viețuiau la Mănăstirea Sihastru, iar maicile din această mănăstire îi asigurau hrana zilnică. Acest părinte îi medita pe copiii din zonă, care se pregăteau să dea examen la seminarul teologic și-i învăța cântările bisericești, în special melodiile celor 8 glasuri, troparele învierii praznicelor împărătești și ale sfinților din cursul anului.

După abolirea regimului comunist, schitul Oancea și-a reînceput activitatea, prin grija și osteneala unui descendent al familiei ctitorilor, adică feciorul lor, Gheorghe Istrate, care s-a ocupat insistent de reclădirea schitului începând de la cota zero, cu excepția paraclisului care a supravețuit în forma inițială.

Actualmente complexul monahal este opera acestui urmaș al familiei ctitorilor, care a beneficiat în primul rând de concursul egumenului schitului, părintele protosinghel Radeș Pavel, care s-a remarcat ca bun gospodar și i-a acordat tot sprijinul preocupându-se de îndeplinirea la bun sfârșit a lucrărilor de rigoare: edificiul clădirilor, construirea aleilor, amenajarea gardurilor de beton care împrejmuiesc incinta schitului, construcția canalizărilor, consolidarea gospodăriilor anexe, construcția altarului de vară și multe alte îmbunătățiri. Părintele egumen a realizat aceste înfăptuiri nu numai din donațiile ctitorului moștenitor, ci și din contribuțiile bănești oferite de credincioșii din zona locului, în special din comuna Homocea, locul de origine al părintelui Pavel.

Părintele  a fost preot slujitor la Catedrala episcopală din Roman, iar din primăvara anului 2009 a fost instalat aici la schitul Oancea, după ce absolvise cursurile Facultății de Teologie și de master ale Universității „Ovidius” din Constanța.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.