Foto | „Hai să dăm mână cu mână…” – Mica Unire celebrată de elevii Şcolii Gimnaziale „Emil Atanasiu” Garoafa
Unirea Pricipatelor Române a fost celebrată de către elevii Şcolii din Garoafa - sub coordonarea doamnei prof. Didina Carşochie şi cu implicarea întregului corp profesoral - prin manifestări artistice şi evocări istorice.
La Şcoala Gimnazială „Emil Atanasiu”, actul istoric din 24 ianuarie 1859 – realizarea „Micii Uniri” prin alegerea la Bucureşti de către Adunarea electivă a lui Alexandru Ioan Cuza (ales deja la 5 ianuarie domnitor al Moldovei) în calitate de domnitor şi al Ţării Româneşti – a fost marcat, ca în fiecare an, prin ceremonii speciale. Dat fiind faptul că ziua de 24 ianuarie este zi liberă în sistemul de învăţământ, evocarea „Micii Uniri” a fost devansată, firesc, cu o zi.
În actul întâi al programului cultural-artistic, profesorii pentru învăţământul primar şi, negreşit, doamnele profesoare de la catedra de istorie i-au iniţiat pe elevi în contextul geo-politic al faptelor prin prezentări PowerPoint special concepute, proiecţii de minidocumentare (de exemplu, din exemplara serie a profesorului Adrian Cioroianu, 5 minute de istorie), analize pe hărţi ale epocii, citate elocvente din mărturii ale contemporanilor, lecturi selective şi adaptate conform nivelului de înţelegere al fiecărui copil în parte din antologii precum Documente privind Unirea Principatelorsau Unirea face puterea. Astfel, elevii – şi nu doar cei din gimnaziu, ci şi cei din ciclul gimnazial – au fost introduşi afectiv, prin cunoştinţe şi explicaţii, în contextul întâii izbânzi din Seria fundamentală de isprăvi naţionale continuată de străbuni cu obţinerea independenţei de stat prin jertfele şi biruinţele din războiul din 1877, respectiv cu sacrificiul din Marele Război (despre acest Război elevii noştri ştiu şi înţeleg foarte mult, căci el a fost marcat de câteva dintre cele mai crâncene bătălii date chiar pe câmpurile comunităţii garofene; lucrurile profunde sunt aflate nu atât din cărţi, cât mai ales din semnele încă recognoscibile ale fostului front) şi încheiată cu Marea Unire din 1918. Doamnele profesoare şi domnii profesori pentru învăţământul primar au reuşit, gândim noi, să trezească fragede şi receptive conştiinţe faţă cu virtuţile ce ajută întâi şi-ntâi la înţelegerea idealului naţional, a conceptelor de naţiune şi de unitate naţională, a valorilor moştenite de la străbuni şi eroi - moştenire ai cărei custozi suntem sau ar trebui să fim cu necesitate, cu timp şi fără timp fiecare dintre noi. O componentă specială a programului l-a reprezentat brainstorming-ul axat pe revelarea sensurilor adevăratului patriotism; cea mai sinceră soluţie găsită fiind că patriotismul autentic constă în practicarea binelui şi frumosului ca şi cum am visa zi de zi de zi să îi fericim pe străbunii care ne-au dat moştenire, drept tezaur, virtuţile strict pentru a face mâine Ţara de azi mai bună şi mai frumoasă.
Gătiţi în port naţional, cu ii ce desăvârşesc gingăşia, elevii noştri - pregătiţi şi dirijaţi de doamna prof. Didina Carşochie - au recitat şi au cântat imnuri scrise de poeţi naţionali, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coşbuc, Grigore Vieru ş.a., respectiv compoziţii din muzicieni precum Al. Flechtenmacher, Anton Pann sau Ciprian Porumbescu. Tot pentru a sărbători „Mica Unire”, cei mai înzestraţi elevi au realizat desene tematice. Despre semnificaţiile frumosului port naţional le-au vorbit elevilor doamnele învăţătoare, fiind subliniat faptul că portul popular – plin de simboluri şi mandorle despre ce şi cum suntem noi, românii - este, într-adevăr, o mărturie vie, vibrantă, chit că arhaică, a autenticităţii sufletului românesc, nu mai puţin un certificat de identitate, o declaraţie de dragoste faţă de tot ceea ce înseamnă binecuvântatul spaţiu mioritic.
Manifesătările nu se puteau încheia altfel, desigur, fără Hora Unirii. Încât, aşa cum invită şi poetul, dând „mână cu mână”, preşcolari, elevi, cadre didactice, personal auxiliar nedidactic, părinţi, invitaţi de seamă, toţi deopotrivă „cu inima română”, au dansat „hora frăţiei” în incinta Şcolii, aprofundându-se şi în acest fel noţiunea de căpătâi dobândită de noi, românii, prin actul din 24 ianuarie: unitatea, înfrăţirea nu doar pentru revendicarea unor drepturi comune, ci şi pentru împlinirea tuturor visurilor împreună.
Informații și fotografii transmise de prof. George Mocanu
