Activitatea a fost organizată de Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului.

„Veteranii celui de-Al Doilea Război Mondial sunt cei mai dragi și respectați membri ai familiei noastre, familia Armatei României. Le datorăm recunoștință pentru curajul și patriotismul cu care și-au făcut datoria în cele mai grele misiuni care pot fi încredințate unui militar, pe front. Sacrificiile pe care le-au făcut în război și, mai ales, demnitatea cu care au trăit după întoarcerea acasă, tot cu gândul la Patrie, trebuie să fie exemple și modele pentru noi, generațiile care le ducem mai departe moștenirea. Sunt foarte onorat că am putut să fiu prezent la un asemenea moment și că i-am putut transmite personal domnului general Leru admirația și prețuirea pe care i le port, domniei sale și tuturor bravilor noștri veterani.”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr.

Generalul (rtr.) Leru a mulțumit reprezentanților MApN pentru organizarea acestei ceremonii și a ținut să transmită câteva sfaturi și povețe tinerilor săi camarazi: „După întoarcerea de pe front am căutat permanent să mă perfecționez pentru o carieră cât mai onorantă în armată. Am fost proiectant timp de 13 ani, apoi, după finalizarea studiilor de licență, am devenit inginer consilier pentru proiectări. Am fost trecut în rezervă, după o carieră militară cu care mă mândresc, în 1981. Am continuat în viața civilă ca inginer consilier la Camera de Comerț până la Revoluția din 1989. În viață este bine să faci ce îți place. Să înveți și iar să înveți. Am avut o viață de cătană, așa îi spun eu, și nu regret nicio clipă din ea.”, a spus generalul (rtr.) Leru.

* * *

 Generalul (rtr.) Octavian Leru s-a născut în anul 1921 la Bacău și a urmat cursurile unui liceu cu profil matematică-fizică, științele exacte fiind pasiunea sa încă din copilărie.

 Fiu de ofițer, i-a urmat tatălui în cariera militară și a absolvit Școala Militară de Ofițeri de Artilerie de la Pitești, în iulie 1943, în plin război. A luptat pe ambele pe fronturi, în Est și în Vest. Finalul conflagrației l-a găsit în Cehoslovacia, în apropiere de Praga. „Pentru nimic în lume nu renunț!” a fost deviza ofițerului în acei ani tulburi.

 După încheierea războiului, a absolvit cursurile Facultății de Construcții din București și a avut o carieră militară deosebită, contribuind la proiectarea a numeroase construcții militare și civile printre care se numără Hotelul Mara din Baia Mare, complexul Yalta din Mamaia (în apropiere de hotelul Rex), complexul Cotroceni, magazinul Unirea și numeroase edificii de pe Valea Jiului. Este autor al unor manuale de proiectare în construcții.

În prezent, mai sunt în viață 1069 de veterani de război ai Armatei României, dintre care 379 au vârsta de peste 100 de ani.