VIDEO!!!Primării de top din Vrancea: Soveja îşi vrea înapoi titlul de “Perlă a Vrancei”
În inima Vrancei, la 80 de kilometri de Focşani, se află staţiunea Soveja, unul dintre multele locuri frumoase din România care n-au avut o soartă prea bună în deceniile de după căderea comunismului. Deşi era recunoscută drept cea mai ozonată staţiune din Europa, în Soveja de astăzi doar ruinele hotelurilor abandonate mai amintesc de frumuseţea fostei Perle a Vrancei. Din fericire, autorităţile administraţiei locale au depus în ultimii ani eforturi mari pentru a reda Sovejei strălucirea de odinioară.
Îmbunătăţirea infrastructurii, primul pas spre modernizare
Drumul care face legătura cu Vizantea a fost pietruit
Unul dintre proiectele actualei administraţii locale a fost acela de modernizare a staţiunii turistice Soveja, plecand de la ideea că Soveja este declarată staţiune turistică de interes local. “Plecand de la angajamentele asumate în faţa alegătorilor în 2012, în baza strategiei de dezvoltare a localităţii, am căutat să am prin obiectivele pe care mi-am propus să le realizez, ca Soveja să redevină ceea ce a fost odată, Perla Vrancei”, ne-a spus Costică Ciolan, edilul comunei Soveja. Proiectul de modernizare a fost făcut cu fonduri europene, valoarea investiţiei fiind de 88 de miliarde de lei vechi. Proiectul a fost structurat pe două componente. Una care a vizat dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii uliţelor satelor şi a doua, de construcţie “Pentru că nu întruneam punctajul pentru ca proiectul să fie eligibil, a trebuit să facem şi un parc de distracţii, în care oamenii să vină să se plimbe, să-şi petrecă timpul în mod plăcut. La partea de infrastructură, pană la finele lui 2015 am realizat opt km de asfalt, cu şanţuri dalate, acostamente realizate, etc. În maxim o lună de zile, parcul ar trebui să fie gata, pentru ca pe perioada de vară să se desfăşoare acolo activităţile cultural artistice”, ne-a declarat Costică Ciolan. Cea mai mare părere de rău a edilului este aceea că administraţia locală nu poate să facă prea mult în privinţa vechii staţiuni turistice de la Soveja, din cauza legislaţiei. Recunoscută ca având cel mai ozonat aer din Europa prin pădurile de brazi şi pini ce o înconjoară, Soveja era locul ideal pentru tratamentul silicozei şi al altor afecţiuni respiratorii. Aici veneau şi foarte mulţi mineri care sufereau de boli profesionale, iar de-a lungul timpului s-au contruit de către sindicatele din minerit hoteluri în staţiune. Şi nu doar minerii. Astăzi, hotelurile din staţiune sunt lăsate în paragină, iar Soveja aşteaptă o decizie, poate politică, care să repună localitatea pe harta turismului naţional.
Primarul Ciolan: “Am căutat să impun un stil de muncă dinamic”
Pentru a creea condiţii de muncă decente, primăria a fost reabilitată
Reabilitarea primăriei a fost unul dintre primele proiecte pe lista edilului la preluarea mandatului. Aceasta pentru a creea condiţii atat pentru angajaţii din primărie, cat şi pentru cei care vin cu anumite probleme la primărie. “Ca un bun gospodar, pentru că primarul trebuie să fie un bun gospodar, am început cu reparaţia capitală a sediului primăriei. La preluarea mandatului, birourile erau fără plafoane, sistemul de încălzire nu exista, ploua în interior. Am făcut tot ce a fost posibil şi legal pentru a face un proiect de reabilitare”, spune primarul, ţinand să precizeze că totul s-a făcut cu acordul consilierilor locali.
“Încă de la preluarea mandatului am căutat să impun un stil de muncă mai dinamic, eficient la aparatul de specialitate din subordinea primarului, pentru îmbunătăţirea relaţiei administraţie-cetăţean, a creşterii responsabilităţii acestora faţă de solicitările cetăţenilor din comună, plecand de la ideea că noi trebuie să fim la dispoziţia cetăţenilor şi nu invers. Toate realizările s-au făcut numai cu sprijinul nemijlocit al consilierilor locali. A existat un sistem de lucru perfect, fără nici un fel de animozitate. De cand am preluat mandatul şi pană în prezent, noi nu am adoptat hotărari de consiliu local numai în unanimitate de voturi, chiar dacă în şedinţele de consiliu s-au mai făcut îmbunătăţiri şi propuneri la proiecte”, ne-a spus Costică Ciolan.
Orele de educaţie fizică se fac la baza sportivă modernă
La cererea tinerilor din localitate, o bază sportivă modernă a fost construită
La insistenţele tinerilor din Soveja, o bază modernă a fost ridicată cu fonduri europene în comună. “Am căutat să duc la îndeplinire o dorinţă şi o propunere a tineretului din comună. Toţi au solicitat să facem o bază sportivă în comună. Tinerii ar fi trebuit să meargă la Campuri, de exemplu, pentru a petrece timpul în mod util şi plăcut. Din fonduri europene am reuşit să realizăm o bază sportivă langă fosta şcoală din satul Rucăreni. Valoarea investiţiei a fost de circa 55.000 de euro”. Acum, aici se ţin inclusiv orele de educaţie fizică de la şcoala gimnazială, copiii fiind transportaţi pană acolo cu microbuzul şcolar.
Drum spre izvoarele tămăduitoare de la Vizantea 
Tot cu fonduri europene, pentru că posibilităţile bugetului local sunt reduse, s-a realizat pietruirea şi modernizarea unui drum de exploatare agricolă, care merge spre Vizantea, pe o lungime de 1700 metri.
Pentru a se ajunge la hotar cu comuna Vizantea, lipsesc numai 1000 de metri. Potrivit primarului, dacă şi Vizantea ar face partea sa de drum, turiştilor care trec prin Soveja le-ar fi mai uşor să ajungă la Vizantea, unde sunt izvoarele de tratamente pentru afecţiunile ochilor. Acest proiect face parte dintr-un plan mai amplu al administraţiei locale de a încuraja turismul în zonă.
Căminul cultural construit în 1924 a fost modernizat 
Căminul cultural va adăposti şi biblioteca
În 1924, în Soveja a fost ridicat, în bună parte cu forţă de muncă locală, un cămin cultural. Peste care anii au trecut şi stadiul de degradare impunea ample lucrări de modernizare, astfel că, o hotărare a CL Soveja a avizat un proiect privind modernizarea şi dotarea căminului cultural. “Un edificiu destul de impunător, dar în care ploua şi totul era putred. Plecand de la ideea că Soveja este recunoscută şi pentru activitatea culturală, am apreciat că este absolut necesar să modernizăm şi să dotăm în mod corespunzător căminul cultural”, este de părere Costică Ciolan. Lucrarea este finalizată şi urmează a fi dată în folosinţă în scurt timp. Lipseşte doar expertiza celor de la ISU pentru ca noul cămin să aibă toate avizele necesare în regulă.
Obiectivul, pentru a cărui modernizare au fost necesare circa 22 de miliarde de lei vechi, are o suprafaţă de circa 200 de metri pătraţi, parter şi etaj. Ridicat în 1924, căminul cultural a fost construit cu simţ de răspundere, structura masivă a acestuia impresionand chiar şi pe cei care au venit să verifice lucrările de reabilitare ale acesteia. Cei care au supervizat lucrările de reabilitare ne-au povestit cum foarte mulţi locuitori ai comunei au venit deja să viziteze căminul cultural, cămin la care au lucrat, la început de secol, atunci cand acesta a fost ridicat, chiar părinţii acestora. Căminul cultural urmează a găzdui printre altele şi biblioteca comunală. (Maria BRATU)
Casetă
Comuna Soveja se află în zona montană din nord-vestul judeţului, la limita cu judeţul Bacău, în zona cursului superior al râului Şuşiţa. Este traversată de şoseaua naţională DN2L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se termină în DN2D) şi spre sud-est de Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu şi Mărăşeşti (unde se termină în DN2). Comuna Soveja este formată din satele Dragosloveni (reşedinţa) şi Rucăreni. În comuna Soveja se află fosta mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes naţional, ridicată în 1654 de Matei Basarab, din care se păstrează biserica „Naşterea Domnului”, turnul clopotniţă şi fragmente din zidul de incintă. La Mănăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo, despre care se spune că a cules balada “Mioriţa” de la nişte localnici şi a trimis-o prietenului său Vasile Alecsandri la Iaşi pentru publicare. Un alt monument de interes naţional din comună este mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, datând din 1929 şi clasificat ca monument funerar sau memorial. Mausoleul adăposteşte osemintele a peste 11.000 de soldaţi, nu numai romani, ci şi nemţi şi unguri. Printre personalităţile de marcă ale Sovejei se numără Simion Mehedinţi (1869-1962), academician, geograf şi geopolitician.
