Un banc pe zi
În seara asta mi s-a părut ca soţul meu se comportă cam ciudat. Ne-am făcut planuri să luăm cina la un restaurant mai drăguţ. Toată ziua am fost la cumpărături cu prietenele mele şi am crezut că s-a supărat pentru că am întîrziat puţin la întîlnire însă el nu a comentat nimic. Conversaţia părea moartă aşa că i-am sugerat să mergem într-un loc liniştit să vorbim. A fost de acord fără să spună însă prea multe. L-am întrebat ce este în neregulă iar el a zis ”Nimic”. L-am întrebat dacă este supărat din vina mea. Mi-a răspuns că nu este supărat, că nu are nicio legătură cu mine şi că să nu-mi fac griji. În drum spre casă i-am spus că-l iubesc. A zîmbit uşor şi a continuat să-şi vadă de condusul maşinii. Nu-mi explic comportamentul ăsta şi nu îmi pot da seama de ce nu mi-a zis ”şi eu te iubesc”... Cînd am ajuns acasă am simţit că l-am pierdut de tot, că nu mai avem nimic în comun unul cu celălalt. Pur şi simplu a stat şi s-a uitat la televizor, în tăcere. A continuat să fie distant şi absent. Într-un final, cu toată atmosfera asta tăcută din jurul nostru, m-am dus la culcare. După vreo 15 minute a apărut şi el. În continuare l-am simţit distras şi cu gîndurile în altă parte. El a adormit, eu am plîns. Nu ştiu ce să mă fac. Sînt foarte convinsă că el se gîndeşte la o alta. Viaţa mea e un dezastru.
Jurnalul lui:
Motocicleta nu mai porneşte. Nu ştiu ce morţii mă-sii are
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
