Ginduri de la suflet la suflet!
"Dupa 9 ani de cind nu te-am mai vazut, acum cind nu mai esti printre noi cu trupul, desi fiinta ta ramine, iti cer iertare tata! Te-ai intors mereu la mare, acolo unde ne-ai lasat si de cele mai multe ori marea nu mai era acolo. Ai luat ce a fost mai frumos de la viata si ai trait ca un barbat luminat pina ce boala te-a rapus. Ai iubit marea si in cele din urma te-ai intors la ea sa te stingi. Si marea a plins pentru tine, si cerul a plins pentru ca tu n-ai vrut sa pleci asa de repede. Ai fost demn si am apreciat. Tu n-ai stiut sa pleci capul iar cind viata te-a infrint te-ai scuturat de praf si ai mers mai departe. M-ai invatat sa fiu altruist, sa nu mint si sa fiu prietenul pe care te poti baza. Tocmai pe tine tine te-am parasit cind m-am simtit la rindu-mi tradat. Acum, cind ma privesti de sus iti cer iertare si poate ca tu m-ai iertat demult sau poate nu. Toti ne ducem acolo, tata, si cu totii vom plati pentru greselile noastre. Sper ca acum tu ti-ai gasit linistea, iar cei ce te vor fi cunoscut, cind vor vedea marea se vor gindi mereu la tine. Ma bucur ca ai trait inconjurat de prieteni si acum inteleg ca te regasesti cu o parte din ei. O parte pe care-i cunosc si care m-au leganat pe genunchi in pelegrinarile mele vrincene. Aseara am aprins candela si s-a facut lumina in casa. Am chemat la rindu-mi cei mai buni prieteni si ne-am gindit la tine. In memoria ta, in soapta, am vrut sa beau un pahar de vin rosu, de care-ti placea si tie. Ce prilej mai bun decit acum sa deschid sticlele de colectie ce le aveam de la tine? Vin rosu de Cotesti din 1995. Ne-am uitat peste fotografii si am fost alaturi de tine. Acolo sus, unde te-ai dus, ne-am gindit la tine, tata! Iarta-ma ca nu-ti voi fi alaturi cind cei dragi te vor conduce pe ultimul drum. Sufleteste e mai mult decit pot duce. Vreau sa te am in mintea mea mereu asa cum te-am stiut tot timpul, asa vreau sa ramii, cu amintirea aceea. Ii rog pe toti cei pe care i-am dezamagit sa ierte, sa nu arunce cu piatra. Sa fiti buni, sa va iubiti, asa cum spunea Ion Panait.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace si sa-ti dea linistea pe care niciodata nu ai avut-o!
Pentru totdeauna, al tau baiat,
Roberto Panait"
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
, acum 739422 zile, 5 ore, 8 minute, 17 secunde 
