Jurnalism cetatenesc

Colegiile uninominale

Spre deosebire de ultimele alegeri parlamentare, alegerile din 30 noiembrie aduc o noutate in ceea ce priveste impartirea electorala a teritoriului national. Astfel, pe langa notiunea de circumscriptie, utilizata in continuare pentru a desemna teritoriul judetelor si municipiului Bucuresti (la care se adauga o circumscriptie separata pentru romănii cu domiciliul în afara Romăniei), apare si notiunea de colegiu uninominal.

Colegiul reprezinta o parte a unei circumscriptii, delimitata conform unor reguli stabilite in lege, in care un partid poate propune doar un singur candidat. Deoarece Romania are un parlament bicameral, colegiile vor fi, la nivelul fiecarui judet, de doua feluri: pentru alegerea deputatilor si pentru alegerea senatorilor. Diferenta dintre acestea este data de asa numita norma de reprezentare, care este de 70.000 de locuitori pentru un deputat si de 160.000 de locuitori pentru senatori. Indiferent de numarul locuitorilor dintr-un judet (circumscriptie), numarul colegiilor pentru deputati nu poate fi mai mic de patru, iar pentru Senat trebuie sa avem minim doua colegii.

Desi numarul locuitorilor pare sa fie un criteriu solid pentru delimitarea colegiilor, totusi, legea 35/2008, cea care stabileste coordonatele alegerilor parlamentare din acest an, prevede posibilitatea ca intre cel mai mare si cel mai mic colegiu uninominal dintr-o circumscriptie sa existe o diferenta, in ceea ce priveste numarul de locuitori, de pana la 30%. Cu siguranta ar fi fost imposibil sa se constituie colegii uninominale egale, insa ne putem pune intrebarea daca o marja de 30% nu este cumva prea mare.

In fapt, in conformitate cu legea, desenarea colegiilor uninominale a fost obiectul negocierii intre partidele politice parmamentare. O comisie parlamentara speciala a realizat actuala "decupare" a colegiilor, adoptata ulterior prin hotarare a Guvernului. In perioada negocierilor din comisia parlamentara, PD-L a reclamat delimitarea incorecta a colegiilor, in sensul realizarii unor colegii in care obtinerea unor rezultate favorabile unor partide era previzibila pe baza rezultatelor obtinute la alegerile locale. Acest aspect, delimitarea interesata a colegiilor, este posibil in conditiile in care decizia este luata de un for rezultat din competitia politica. Insa, chiar in aceste conditii, reprezentarea diferitelor partide in Parlament nu este afectata intr-o masura foarte mare, deoarece actualul sistem de alegere a parlamentarilor este unul proportional. Sistemul proportional asigura utilizarea tuturor voturilor date partidelor care au depasit pragul electoral si, prin urmare, chiar daca intr-un colegiu un partid nu obtine mandatul, voturile obtinute de acel partid vor fi totusi luate in calcul pentru stabilirea numarului de mandate ce revin partidului. Chiar daca avem impresia ca fiecare candidat se confrunta singur cu adversarii politici, la aceste alegeri avem de-a face in continuare cu un joc de echipa a politicienilor care candideaza din partea unui anumit partid.

Colegiile pentru Senat trebuie formate, conform legii, din colegii pentru Camera Deputatilor intregi si alaturate, aflate in aceeasi circumscriptie. In cazul judetului Vrancea, colegiile 1, 2 si 3 pentru deputati constituie colegiul 1 pentru senatori, iar colegiile 4, 5 si 6 formeaza colegiul 2 pentru Senat.

Cu siguranta, privind harta electorala a judetului Vrancea pentru aceste alegeri, pot aparea o serie de nedumeriri, cum ar fi impartirea intre trei colegii de deputati a unui oras de numai 100.000 de locuitori, includerea in acelasi colegiu a doua zone de munte care sunt lipite numai pe harta, neavand o cale directa de acces intre ele etc. Aceste intrebari au un singur raspuns: decizia politica impusa de o majoritate a momentului actual. Fara indoiala, posibilitatile de delimitare a colegiilor sunt multiple, iar aliantele politice viitoare si imaginatia politicienilor pot schimba aceasta harta.

Florin Roºu - Vicepreºedinte AsociaÃia Pro DemocraÃia

---