Jurnalism cetatenesc

Puntea fericirii

Ziarul de Vrancea
9 oct 2008 775 vizualizări
versuri culese de Ion Chichiur, veteran de razboi, voluntar, din Comuna Nereju

"O broscuta, vrind sa sara de pe-o stinca pe-alta stinca

Si-ntre stinci fiind deschisa o prapastie adinca,

Se bocea pe stinca-nalta

Si din plins facuse balta,

Fiindca, oricit era dinsa de usoara si sprintara,

Nu putea, peste adincul de prapastie sa sara

Si de negraita jale, broasca nu mai vedea firea

Cind stia ca peste haul dintre stinci, e fericirea"¦

Dar, pe cind picau din ochii lacrimile-nestemate,

Un paianjen vine-n graba si pe umar, blind, o bate:

- Ce e draga surioara? De ce plingi cu-asa suspine?..

- Spune iute, ca se poate sa-ti fac eu doritul bine!

- Broasca, auzindu-i vorba si pe ea punind temei

- Si-a spus iute pasul ei,

Iar paianjenul raspunse, hohotind pe-al stincii stei;

Mititica mea prostuta ce traiesti numa-ntre prosti,

Fericita poti fi astazi, ca-ti fu dat sa ma cunosti!

Pai, doar dac-atit ti-i dorul, eu sint un podar de frunte:

Pe prapastia cascata, iti voi face-acum o punte,

Peste care poti sa treci,

Nu doar azi, ci-n veci de veci!

Si, ca sa lucrez mai iute, mai cu drag si chiar mai bine,

Tu, broscuta mititica, stai si uita-te la mine.

Cu aceste vorbe spuse, iscusitul mititel,

Incepind sa-ntinda funii precum stie numai el,

Ca un acrobat de frunte, se sui pe-un pai inalt,

Lega astfel tarmul stincii, peste hau, de celalalt

Si-ntr-o noapte, sub lumina blinda-a razelor de luna,

Puntea broastei era-ntinsa pe haotica genuna,

Iar cu roua, zina noptii, din adincurile-nalte,

Presara peste punte un potop de diamante!"¦

Si cind broasca fu sa vada-n dimineata urmatoare

Puntea, colb de pietre scumpe ce sub razele de soare,

Rasfringea, incintatoare curcubee orbitoare,

Mesterul paing ii zise cu trufie multa-n grai:

- Iata puntea-ti este gata; poti de-acum sa treci in Rai!

Atunci broasca-ncrezatoare, sarutindu-l lung pe frunte,

Cu avint sari pe punte.

Insa, vai, acele funii de paing fiind minciuna,

Broasca s-a facut puzderii in adincul din genuna..

Iar ecoul din adincul celor doua rele stinci,

La caderea bietei broaste, a grait cu vorbe-adinci:

«Multi isteti, spre fericire, intind celor de sub soare

Punti ca puntea de paianjen, pururea inselatoare,

Dar sa calci pe-asemeni punte, niciodata nu e bine,

Daca puntea fericirii faurita nu-i de tine!"¦"


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.