Prostia e în floare!
"Dar ceva se poate face! Spuneti NU! învatati sa ii ignorati, invatati sa le luati apararea celor dragi sau necunoscutilor pe care ii intilniti! învatati-va copiii, nepotii, ca ceea ce voi scrie ei nu trebuie sa faca niciodata! Aveti grija ca ei sa aiba de mici dorinta de a fi drepti si a actiona in consecinta. Merg zi de zi cu mijlocul de transport cel mai la indemina (pentru mine): microbuzul. Nimic ciudat, insa in momentul in care intri, nimic nu te izbeste mai tare decit maneaua (de fapt manelele) date la maxim in spate. De fapt, nu sint numai manele! Sint hituri din ce in ce mai mediatizate, insa sa nu te astepti la melodii romanesti. Rar"¦ Pina si romanii au inceput sa cinte in engleza pentru a le comercializa! Si nu auzi numai din casetofonul mediocru din masina, ci si din telefoanele care de mult nu mai au ca functie principala convorbirea! Mai stau putin si vad ca urca o femeie cu vreo 20-30 de ani mai mare ca mine si nu are unde sa stea. Nu stau jos pentru ca nu am unde, asa ca ma astept sa fie eliberat macar un loc pentru doamna. Dar de unde? Doamna sta alaturi de mine, tot drumul in picioare! Mai stau putin si vad ca soferul tot ia pasageri de pe traseu pentru ca e obligat sa opreasca pe traseu. Sa vedeti cum arata microbuzul in orele de virf! Pina si sacii de cartofi stau mai lejer!
«Unde mergem?»
Cobor, ametita, si ma duc la primul chiosc sa-mi iau ceva de baut. Ca de obicei, voi primi gumite si bomboane in locul restului obisnuit. Deh... nu sint monede suficiente... Imi revin incet si vad ca un tip ma urmareste insistent. Merg putin mai repede (dar nu foarte pentru a nu da impresia ca fug de el), insa vad ca se tine dupa mine. Ma opresc la un semafor tocmai pentru a-l intreba daca e o simpla coincidenta, insa el mi-o ia inainte si incepe sa-mi spuna ca sint draguta si multe alte lucruri inutile care ar avea menirea de a ma impresiona (credeti-ma ca nu o fac intentionat, doar ma deranjeaza insistenta. Cind cineva insista prea mult, deranjeaza!). Asta nu se intimpla si, ca de obicei cind imi va cere numarul de telefon sau orice altceva, voi refuza politicos. De data asta am facut insa ceva inedit: i-am dat numarul de fix de acasa la care oricum raspunde tata. Ha, ha! El chiar a sunat! Va dati seama ce fata a facut tata? Ehe... din astia sint peste tot. Nu trebuie sa-i cauti! Vin ei la tine! Doar iesi singura intr-un parc sau intr-un Pub. Veti vedea! (aviz amatorilor: daca nu aveti prietena si vreti sa imi urmati sfatul nu va duceti in locurile mai sus mentionate, pentru ca persoana potrivita nu vine atunci cind vrei!). La scoala, totul merge in functie de bugetul fiecaruia. Ma refer la faptul ca «daca te ai bine» cu doctorita de familie iti poate elibera scutiri medicale la cerere si tu poti frecventa lejer barurile pentru un biliard. Daca nu, eh, vei avea stampila de tocilar si vei sta la fiecare ora ca un copil constiincios ce esti. Dupa scoala, insa, revine intrebarea vesnica: «Unde mergem?» Pai, simplu: copiii cuminti acasa. Au alte lucruri mult mai importante de facut decit sa colinde barurile sau sa se plimbe cu nu stiu cine pe nu stiu unde. Ceilalti, pe unde se duc de obicei tinerii cu chef de distractie! Nu e nevoie sa mai mentionez! Dar numai ei pot spune ca tocmai atunci cind termini scoala te apuca o sete ... si ai vrea sa bei ceva (bauturi fara alcool, bineinteles) si cum sa rezisti? De ce sa opui rezistenta cind ni s-au oferit toate posibilitatile? Iar noaptea!!! Ei, pai cum sa dormi? Ce, pentru asta s-au facut noptile? Acum, daca ai parinti intelegatori, te-ai nascut norocos! Daca nu... asta e! Dar nu uita: si asa se pot sari geamuri (nu daca stai la etajul 7, nu ma intelegeti gresit!) si asa se pot da intilniri pe furis sau, daca ai NET, esti partial norocos! Nu conteaza ca nu te lasa! Doar dai si tu luminozitatea la minim si nu tastezi ca... Fii subtil!!!
Unii se duc din cind in cind la Sfinta Biserica
Dar mai sint si persoane care se mai duc din cind in cind la Sfinta Biserica (citiva din cei 1 %). Nu pentru a se ruga, fiti seriosi! (se mai intimpla si asta cind au cite o teza sau examen). Sa vedeti cind se string cite 7... nu ii mai cheama preotul la Biserica cum face cu toti concetatenii, ci ii implora sa iasa! A! Si vai de bietele batrinele care comenteaza! As putea sa mai scriu de infinitele timpenii zilnice. Sint multe! Dar nu mi-ar ajunge timpul! Credeti-ma ca in momentul in care vedeti ceva in neregula, mai bine ar fi sa nu comentati, caci circul are nevoie de spectatori si persoana in cauza e cea mai potrivita sa va jigneasca! Dar, daca totusi simtiti dorinta de a le face morala crezind ca se vor indrepta sau a-i certa crezind ca au suflet sau bun simt, nu pregetati din actiunea propusa. Poate ca eu ma insel si, iertati-mi generalizarea, dar mie mi se intimpla zilnic si credeti-ma ca m-am saturat sa le spun sa nu mai faca deoarece nu se cuvine. Ma astept ca, daca vreodata vor citi aceste paragrafe, sa stie ca, daca se simt vinovati, inseamna ca mesajul meu si-a atins scopul."
Cristina Roibu,
eleva Colegiul National "Unirea"
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 5
Adaugă comentariu
, acum 739422 zile, 16 ore, 13 minute, 11 secunde
, acum 739422 zile, 16 ore, 13 minute, 11 secunde
, acum 739422 zile, 16 ore, 13 minute, 11 secunde
, acum 739422 zile, 16 ore, 13 minute, 11 secunde
, acum 739422 zile, 16 ore, 13 minute, 11 secunde 
