Oua rosii - oua incondeiate, de Pasti
"Oua rosii - oua incondeiate, de Pasti"
"Este vestitorul Invierii, prin glasul crestinesc al nostru «Hristos a Inviat! - Adevarat a Inviat!» rostit odata cu ciocnirea oualor in zilele de Pasti. Traditia spune ca ouale se inrosesc de Pasti, rosul simbolizind singele Mintuitorului varsat de pe Cruce, peste ouale din cosul Mariei. Incondeierea oualor, aparuta mai tirziu, este expresia lirismului creatorului popular. Este expresia bucuriei sufletului nostru la ceasul Invierii Domnului, odata cu reinvierea naturii, cind impodobim gindul cu lumina si caldura dumnezeiasca a Invierii, cu muzica diafana a naturii in explozia ei de viata, pe care o imortalizam pe coaja oului in formele si culorile ei incintatoare, ca o dovada a simtului estetic al poporului, a fortei sale creatoare inepuizabile. Este o odihna a sufletului crestin in salasul formelor artistic mestesugite. Incondeierea oului este, in acelasi timp, expresia trudei, a nelinistii sufletului popular. De aceea oul incondeiat mai este denumit si «ou muncit» sau «chinovarit». Caci in multiple forme, acesta pune imagine si culoare ca o manifestare lirica a trairilor sale interioare la ceas de sarbatoare. Este incondeiatul oului, totodata, o dovada a legaturii, a comuniunii omului cu natura din care se simte ca este parte. Caci motivele, culorile si formele turnate cu migala si imaginatie creatoare, de unde altundeva sint luate decit din natura cu care este in convietuire, in consonanta si cu care isi declina existenta in acelasi ciclu, nastere, viata, moarte? Din albastrul cerului, din verdele si florile cimpului si ale muntelui, din acest caleidoscop existential isi trage seva imaginatia sa creatoare in aceste zile de bucurie a Invierii. Vrinceanul n-a facut din acest mestesug al incondeierii, obiect comercial, ci doar o exteriorizare a fericirii sale la Invierea Domnului, in forme simple, naturale, luate din imediata sa lume inconjuratoare, ca o dovada a talentului sau, a bogatiei sale sufletesti.
Ou - simbol al nasterii, al vietii
Cercetind colectia de modele de desene intilnite pe ouale incondeiate, din zona Vrancea, intre care si o colectie donata de regretata Sorina Vlad, profesor universitar, fiica a profesorului Radulescu, descoperi o bogatie de forme, de motive. Ornamental, gasim simboluri geometrice (cararea ratacitilor, drumul robilor), simboluri vegetale (pastaia, frunza de stejar, capsuna), simboluri animale (creasta cocosului, gura lupului, urechea iepurelui), simboluri antropomorfe, cit si skeomorfe, unelte de lucru (furca de tors cu fusul, grebla, plugul, etc). Ornamentarea geometrica reprezinta multiple semnificatii: linia dreapta verticala, reprezinta viata, linia orizontala - moartea, linia dubla dreapta - eternitatea, dreptunghiurile - cunoasterea, linia ondulata - apa, purificarea, spirala - timpul, eternitatea, dubla spirala - legatura dintre viata si moarte. In acelasi timp interesante sint, in conceptia populara, culorile, multiplele lor semnificatii. Rosu este simbolul singelui, al focului, al dragostei de viata, galbenul reprezinta lumina, tineretea, recolta, fericirea, ospitalitatea, verdele, reinnoirea naturii, speranta, rodnicia, albastrul, cerul, sanatatea, vitalitatea, violetul reprezinta rabdarea, increderea, optimismul, in timp ce negrul reprezinta moartea, doliul. Acum, in Saptamina Patimilor, in Joia Mare, gindul sau, al omului, se daruie nelinistii si trudei sufletesti, muncind pe ou, simbol al nasterii, al vietii, pe aceasta minune dumnezeiasca din care cu totii venim, forme si culori, dimensiuni si muzici astrale, ce preaslavesc Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. La capatul acestei trude, fiecare rostim in miez de noapte, curatat de pacate, primenit cu lumina Invierii, cu bucurie, umplind case si uliti, strazi si cartiere, intreg universul cu muzica Invierii «Hristos a Inviat! / Adevarat a Inviat!» Iar pina atunci, tuturor ce asteapta cu emotie, speranta si bucurie Invierea, un prietenesc si crestinesc «Paste Fericit!»"
prof. Constantin Macarie si inv. Florica Macarie, Soveja
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
Martor ocular, în Vrancea, al dramei țăranului român în timpul colectivizării
De același autor
