Tribut retro - activ
"Eu banuiam ca mierla vrea sa vie,
Sa incuscreasc-un graur colo, jos.
Iar sus, la vie, tocmai la Palanca,
Sta soarele pe fruntea unui miel,
Ii fringe inima, o arde pentru Anca,
Ce-i selenara si nebuna ca si el.
Ca si Ion, ca un patrar de Luna,
Tomnatic si lunatic, bunaoara;
Dar, Anca a plecat la Semiluna,
Cu Rata si nu este prima oara.
Pe Luna au mincat-o vircolacii,
De la spahii s-a-mpodobit cu Sida,
Cind cruci in singe devoreaza macii,
In trefle, ieri, i-a prevestit Omida.
I-a stins carbuni pe ventre, intr-o doara,
La subtioara, busuioc i-a pus;
Cind a-nceput ca burta sa o doara
Si-a amintit c-a stat cu josu-n sus,
La Istanbul, sa dea la turci peschesul,
Tributul second-hand, de carne vie.
Nu fac vreo birfa, nici nu-s dus cu presul,
Allah cind doarme, Tatal nostru stie.
N-a stat nici bine colo, pe tarla,
Cu gitu-n jos, poate cu gitu-n sus,
S-a multumit ca a mincat halva,
Dar, pe sub gene, cearcan i s-a pus.
Ion al meu, cu polul negativ,
Avea o morga cu buza umflata...
Vroia sa-i spuna pruncului Olive,
Omida i-a ghicit ca va fi fata.
Cind Anca a venit cu prunc la sin,
Nu-i nici devreme si nici tardiv
Ion a incontrat-o ca-i hapsin,
In dorul lelii, fara vreun motiv.
Se prefaceau, iar, strugurii in vie,
Ca soarele ii rasfata duios;
Ion si Anca, Dumnezeu mai stie
De sint pereche. Tare-s curios."
Corneliu Stanciu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Jurnalism cetatenesc
