Nicolae Braicău este singurul primar din Vrancea care a refuzat să adere la Vrancea Curată sau VranceaAcqua u edilul a încercat să implementeze un sistem propriu de canalizare, dar a întâmpinat dificultăţi din partea CUP-ului, care se pare că va obţine în perioada următoare monopolul în Vrancea pe sistemul de distribuţie a apei şi pe canalizare u în ciuda dificultăţilor, primarul spune că este un luptător şi va găsi o soluţie pentru ceea ce şi-a propus să realizeze
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, cunoscut în Vrancea şi sub numele de Vrancea Curată, precum şi Sistemul de Alimentare cu Apă VranceaAcqua şi-au găsit un opozant acerb în persoana primarului Nicolae Braicău de la Ciorăşti. Acesta a refuzat, în mare parte din motive economice, să adere la aceste proiecte, ţinând să precizeze că nu se opune progresului. “Comuna Ciorăşti nu se opune progresului, suntem deschişi la orice este bine venit pentru o dezvoltare corectă a localităţii nostre. Nu suntem parte componentă a Vrancea Acqua pentru că am considerat că aceste servicii pot fi oferite de CL Ciorăşti la un preţ mult mai mic, un preţ accesibil locuitorilor noştri”, spune primarul Nicolae Braicău. La Ciorăşti, preţul apei distribuite de primărie este cu circa 50 de bani mai mic decât preţul cerut de CUP, circa 2,5 lei pe metru cub. În prezent, primăria distribuie apă în trei sate, în timp ce CUP livrează apă în celelalte patru sate componente ale comunei. “Considerăm că este neapărat nevoie pentru autonomia locală ca şi celelalte patru sate să vină înapoi la CL astfel încât tot sistemul să fie gestionat de noi”, spune primarul.
„Am întâmpinat greutăţi de la CUP”
Sistemul de apă ar trebui să meargă în tandem şi cu canalizarea, dar lucrurile la Ciorăşti nu sunt foarte simple. “Întâmpinăm greutăţi în accesarea fondurilor europene. Am accesat un proiect european pentru canalizare şi am dorit să-l facem conform normelor europene, cu sistem vacumatic, ca şi în Occident.
Am întâmpinat greutăţi de la CUP, care este operatorul regional, deoarece nu ne-au dat un aviz conform pentru a putea accesa aceste fonduri”, spune primarul. Motivul? “Au considerat că nu este viabil un sistem vacumatic. Că trebuie neapărat un sistem gravitaţional, deşi sistemul vacumatic se pretează mult mai bine la şes, unde suntem noi”, consideră Nicolae Braicău. De asemenea, acest sistem vacumatic are cel puţin alte două avantaje, în opinia edilului: este mult mai igienic şi probabilitatea de poluare a pânzei freatice este mai mică. Deşi a fost dispus la un compromis, schimbând soluţia şi mergând pe un sistem de canalizare gravitaţional, nici aşa nu a primit Ciorăştiul un aviz care să-i permită edilului accesarea fondurilor europene.
„Merg până în pânzele albe!
Potrivit primarului, s-a încercat prin toate mijloacele obstrucţionarea Ciorăştiului, pentru a nu putea accesa aceste fonduri. Motivul: Ciorăştiul era prins în masterplanul Vrancea Acqua şi apa uzată trebuia să ajungă la Măicăneşti. Deşi, economic vorbind, este mult mai simplu ca apele uzate să ajungă în reţeaua de la Râmnicu Sărat, la numai 300 de metri distanţă, decât să fie transportate către Măicăneşti, la peste 20 de km. “E limpede că este o problemă tendenţioasă şi caută prin toate mijloacele ca noi să fim obstrucţionaţi şi să nu putem să accesăm aceste fonduri. Dar cel mai bine cunoaştem realităţile noi aici, nu Focşaniul. De ce să ne prindă fără voinţa noastră în masterplanul lor?”, spune primarul, care nu se fereşte să compare aceste metode cu cele ale unui sistem comunist. Deşi s-a pierdut un an de zile în acest război cu CUP-ul, Braicău spune că până la urmă se va găsi o soluţie, chiar dacă ar fi să se mărească lungimea canalizărilor. “Sunt un luptător, un om care îmi ştiu interesele şi ştiu că trebuie să le rezolv. O să mergem până în pânzele albe şi tot rezolvăm”, spune Nicolae Braicău.
Vrancea Curată nu face pentru Ciorăşti
Ciorăştiul are un sistem propriu de salubrizare
Vrancea Curată pare făcută pe şablonul VranceaAcqua, motiv pentru care Ciorăştiul a ales să rămână în afara acestui proiect. “Avem propriul nostru serviciu de salubrizare şi toată structura necesară pentru buna desfăşurare a acestui serviciu. Avem o maşină specializată pentru transportul gunoiului de 20 de metri cubi, avem tractor, remorci, excavator. Ca atare, acest serviciu îl face primăria”, se mândreşte primarul, care adaugă că astfel poate ţine preţul gunoiului sub control. Imediat după închiderea rampei de gunoi de la Haret, Ciorăştiul a făcut contract cu rampa de gunoi de la Râmnicu Sărat şi a putut astfel menţine neschimbat preţul, oricum mai mic faţă de celelalte comune. O persoană singură plăteşte 4 lei pe lună la gunoi, iar o gospodărie, cu mai mult de două persoane, plăteşte 7 lei pe lună. Iar o societate comercială plăteşte 20 de lei pe lună pentru gunoi. “Au existat presiuni de la Asociaţie şi de la Consiliul Judeţean, pe motiv că sunt împotriva comunitaţii europene. Din discuţiile purtate cu ceilalţi primari, am înţeles că sunt probleme, pentru că trebuie să identifice puncte pentru colectarea gunoiului pe care să le dea la asociaţie şi acolo să se colecteze gunoiul. Nu cred că este o treabă corectă, mai ales că au stabilit nişte puncte de aglomeraţie, lângă biserică, căminul cultural, magazin, iar pe timp de vară gunoiul începe să miroasă”, spune edilul Nicolae Braicău.
Grija faţă de cetăţean trebuie să primeze
La Ciorăşti, fiecare gospodărie are o pubelă ecologică din material plastic, pe care la data şi ora stabilită pentru colectarea gunoiului o scoate la poartă. “Încercăm să venim în sprijinul cetăţeanului. Operatotului i-ar conveni să nu oprească din poartă în poartă, ci la un singur punct. Dar trebuie să vedem dacă şi beneficiarului îi convine acest sistem”, spune Nicolae Braicău, care consideră că acest sistem nu va avea succes în Vrancea. “Părerea mea este că anul 2016 va dovedi că este un insucces al actualei conduceri a judeţului”, spune Braicău.
Edilul are un singur sfat pentru primarii din judeţ: să aibă în vedere interesul cetăţeanului. “Plec de la premiza că un edil al comunei este un bun gospodar şi consider că un primar trebuie să vină în sprijinul cetăţeanului şi să se gândească numai la beneficiile cetăţeanului. Dacă îşi iubeşte comunitatea trebuie să aibă grijă de acest locuitor al comunei. Sfatul meu este să îşi facă singuri acest serviciu (n.r. de colectare a gunoiului) şi, dacă se poate, cu un preţ de cost cât mai mic, având în vedere că ţăranul român a fost mereu obidit şi cu probleme economice. Nu trebuie să vină Focşaniul să se gândească la punga cetăţeanului. Ei sunt în sferele lor, noi trebuie să fim ancoraţi aici în realitate”, crede primarul de la Ciorăşti. (Maria BRATU)
Primării de top din Vrancea
Stradă, şcoală, apă curentă şi canalizare, dispensar, cămin cultural, iată infrastructura minimă la care trebuie să aibă acces cetăţenii din mediul rural pentru a simţi că trăiesc într-o ţară cu adevărat europeană. Chiar dacă banii pentru investiţii sunt cel mai mare of al primarilor din judeţul nostru, există prim gospodari care au reuşit să schimbe în bine faţa localităţilor chiar şi cu mai puţin sprijin din partea statului. Şi cu ajutorul acestora, Vrancea se mişcă.
Stimaţi primari,
Aveţi ceva de spus şi mai ales de arătat comunităţii pe care o reprezentaţi? Ziarul de Vrancea vă stă la dispoziţie pentru a vă face cunoscute realizările, dacă aveţi aşa ceva. Pentru că investiţiile şi proiectele comunitare care nu sunt promovate, arătate şi mai ales explicate, nu există!
Şi mai există oare primari care să nu dea socoteală alegătorilor la final de mandat?
Comments are closed.