La Gura Caliţei, comună aflată sub ameninţarea alunecărilor de teren, reparaţiile drumurilor se fac mai des decât în alte zone din judeţ u multe podeţe ar avea nevoie să fie reabilitate sau transformate în poduri pentru a nu lăsa izolate comunităţi întregi de oameni în caz de inundaţii u centrul civic al comunei a fost modernizat cu bani de la buget
La Gura Caliţei au avut loc în acestă lună ample lucrări de reparare a unor sectoare de drum. Din pricina alunecărilor de teren, dar şi a lipsei unor lucrări serioase de consolidare şi amenajare a zonelor afectate, reparaţiile sunt necesare an de an. Încă de la începutul acestu an, în Consiliul local s-a iniţiat o hotărâre pentru aloca sumele necasare acestor reparaţii curente, respectiv circa 60.000 de lei. “Suma reprezintă foarte puţin, având în vedere că reţeaua de drumuri comunale se întinde pe o lungime de peste 50 de km”, ne-a spus primarul Nicolae Ţandără.
Tocmai de aceea, aceste reparaţii vizează drumurile mai grav afectate şi constau în balastare şi compactare în aşa fel încât circulaţia să se poată desfăşura în condiţii cât de cat civilizate. Cum fondurile bugetare sunt mereu insuficiente, se caută mereu soluţii. “Toţi banii pentru aceste lucrări sunt alocaţi din bugetul local. Pe viitor, aceste drumuri vor intra într-un program de asfaltare cu fonduri europene. Avem proiect depus, dar până la începerea acestor lucrări nu avem voie să lăsăm oamenii să circule pe aceste sectoare de drum cu gropi şi nedesfundate. Trăim totuşi într-o comunitate”, este de părere primarul Ţandără.
Un podeţ împiedică lucrările de reabilitare a drumului
Din pricina alunecărilor de teren, drumurile comunale au nevoie permanent de reparaţii
Multe din podeţe din comună ar avea nevoie să devină poduri, dar fondurile nu sunt simplu de găsit
La Groapa Tufei administraţia comunală s-a împiedicat de o problemă mult mai complexă, în sensul că podeţul care traversează un pârâu nu poate fi folosit de utilaje care au un tonaj mai mare de 2,5 tone. “Deşi avem o cantitate mare de balast pentru acest drum, suntem nevoiţi să apelăm la un utilaj mai mic pentru a balasta şi acest drum”, a spus Nicolae Ţandără. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale acestui cătun cu circa 30 de locuinţe şi 90 de locuitori. “M-am gândit că trebuie să avem în vedere un proiect de hotărâre de consiliu pentru a obţine finanţare pentru lucrările necesare la acest podeţ sau chiar pentru construcţia unui nou pod. Dar o problemă în acest sens o constituie studiul de fezabilitate şi cheltuielile pentru întocmirea documentaţiei necesare, pentru că în buget nu dispunem de aceste sume. Aceiaşi situaţie se repetă şi la Groapa Catrinei, unde, deşi s-a construit un podeţ de circa 30.000 de euro, lucrările s-au făcut cu oamenii de la ajutorul social”, spune primarul. Suma totală necesară pentru studiul de fezabilitate şi studiul tehnic se ridică la circa 150-200 de mii de lei, o sumă destul de costisitoare pentru bugetul comunei. Izolarea acestor comunităţi este o altă problemă. “Dacă la nivelul comunităţilor importante ale comunei noastre există pentru fiecare câte un proiect cu finanţare europeană în derulare sau care va fi în perioada imediat următoare accesat, pentru segmentele de drum mai mici, cum ar fi la Groapa Tufei, la Groapa Catrinei sau la cătunul Râmna, investiţiile necesare sunt destul de mari. Sunt destul de departe de centru, iar lucrările sunt destul de mari ca valoare dar va trebui să identificăm surse de finanţare”, spune încrezător primarul.
Azi zonă defavorizată, mâine nu
O altă problemă în derularea acestor proiecte cu fonduri europene o reprezintă însă şi lipsa de personal autorizat, bine pregătit, care să vină în primării să lucreze în aşa fel încât proiectele să poată fi accesate într-o scurtă perioadă de timp. Dar nu numai la nivel local administraţiile întâmpină dificultăţi.
De curând, Gura Caliţei, alături de alte zone din judeţ, au fost scoase din condei de pe lista zonelor defavorizate. “Nu reuşesc să identific care au fost elemenetele care au condus la scoaterea localităţii din zona satelor defavorizate. Stau şi mă întreb, dacă aceste zone nu mai sunt defavorizate, atunci care mai sunt? Reprezentanţii României pe la Consiliul European ar trebui să manifeste mai multă atenţie atunci când la nivelul statului român se fac astfel de schimbări. Cred că ar trebui în primul rând ca acele institute care fac astfel de cercetări să se prezinte şi pe la primărie, să aibă un punct de vedere al primarilor, al consiliului local şi, de ce nu, al oamenilor, aşa încât să aibă o imagine cât mai clară şi corectă şi să mediteze cu atenţie la acest aspecte. Dacă am ieşit din zonă defavorizată, nu numai că nu mai primim acei 85 de euro pe hectar pentru subvenţia în agricultură. Dar este vorba şi despre punctajul acordat pentru unele proiecte. Sunt aspecte complexe care ne nemulţumesc. Noi nu avem nici instrumente prin care să explicăm cetăţenilor motivele pentru care s-a a ajuns în acestă situaţie”, spune primarul. Deşi în aceste zile s-a revenit asupra deciziei, iar Gura Caliţei, o zonă frecvent afectată de alunecări de teren, a fost repusă în rândul zonelor defavorizate, nimic nu garantează că astfel de schimbări nu se vor mai produce peste noapte.
Bibliotecă comunală pentru 270 de copii
Un nou sediu adiacent primăriei adăposteşte şi o bibliotecă comunală
Centrul civic din Gura Caliţei a fost modernizat
Un nou sediu adiacent primăriei adăposteşte şi o bibliotecă comunală
Într-o clădire adiacentă sediului vechi al primăriei s-a construit de la zero o nouă clădire în care va funcţiona o bibliotecă, o sală de şedinţe pentru consiliul local, o arhivă, o magazie şi o remiză PSI. “Este tot ceea ce ne trebuie aşa încât activitatea instituţiei să se poată desfăşura în condiţii bune. Având în vedere că numărul personalului primăriei a crescut, trebuie să creem condiţii în aşa fel angajaţii să-şi desfăşoare activitatea decent”, este de părere edilul. “Investiţia este pornită de la zero şi este în fapt un proiect pe care l-am găsit în momentul în care am preluat mandatul. Imediat au fost intreprinse procedura de achiziţie, de autorizare a acestui spaţiu. Poate că la prima vedere se poategândi că acestă investiţie nu ar fi fost neapărat necesară, dar angajaţii merită un sediu nou, adaptat la noile cerinţe”, este de părere primarul Ţandără. În total, 6 miliarde s-au cheltuit pentru acest sediu, bani din bugetul local. De acest sediu vor beneficia şi copiii din comună, pentru că în incintă se află şi biblioteca comunală, a cărui fond de carte va fi îmbunătăţit.
Centrul civic, modernizat cu bani din buzunarul local
Centrul civic, inaugurat în acest zile, a fost modernizat cu bani de la bugetul local. “Este o normalitate renovarea centrului civic. În proiect sunt cuprinse pavarea a circa 50 metri pătraţi şi construcţia a circa 1.800 metri liniari de şanţuri betonate la nivelul comunei, în aşa fel ca atunci când apar precipitaţii să nu mai existe pericolul inundării gospodăriilor din zonă”, ne-a declarat primarul. Lucrările fac parte dintr-un proiect mult mai amplu de modernizare a centrului civic, cu fonduri locale. “În bugetul local, dacă este gestionat cu atenţie, se pot găsi soluţii pentru a răspunde cerinţelor cetăţenilor, într-o anumită măsură, pentru că cerinţele sunt mari. Atunci când iei în calcul şi ce spune opinia publică există posibilitătea ca cei mai mulţi să fie mulţumiţi”, a concluzionat primarul Nicolae Ţandără, care are planuri mari şi pentru viitorul mandat pe care îl cere cetăţenilor la alegerile din 5 iunie. (Maria BRATU)
Primării de top din Vrancea
Stradă, şcoală, apă curentă şi canalizare, dispensar, cămin cultural, iată infrastructura minimă la care trebuie să aibă acces cetăţenii din mediul rural pentru a simţi că trăiesc într-o ţară cu adevărat europeană. Chiar dacă banii pentru investiţii sunt cel mai mare of al primarilor din judeţul nostru, există prim gospodari care au reuşit să schimbe în bine faţa localităţilor chiar şi cu mai puţin sprijin din partea statului. Şi cu ajutorul acestora, Vrancea se mişcă.
Stimaţi primari,
Aveţi ceva de spus şi mai ales de arătat comunităţii pe care o reprezentaţi? Ziarul de Vrancea vă stă la dispoziţie pentru a vă face cunoscute realizările, dacă aveţi aşa ceva. Pentru că investiţiile şi proiectele comunitare care nu sunt promovate, arătate şi mai ales explicate, nu există!
Şi mai există oare primari care să nu dea socoteală alegătorilor la final de mandat?
Comments are closed.