Viața satului

Galerie foto | În satul Verdea din comuna Răcoasa, tinerii sunt interesați de albinărit, o îndeletnicire bănoasă, veche de când lumea

Janine VADISLAV
19 oct 2019 8314 vizualizări

În satul Verdea din comuna Răcoasa, o nouă şi în acelaşi timp foarte veche îndeletnicire  - albinăritul - a început să-i preocupe în mod deosebit pe localnici. Permite poziţia geografică, permit suprafeţele întinse de fâneaţă, dar şi dispoziţia prisăcarilor locali de a merge în „pastorală”.

În localitatea vrânceană Verdea - renumită pentru crescătorii săi de animale de rasă, au apărut şi câţiva prisăcari care, din dragoste pentru graţioasele şi harnicele albine, au renunţat la tradiţia strămoşească (aceea de crescători de animale) şi s-au apucat de albinărit.  Albinăritul este o îndeletnicire bănoasă, dacă ne gândim că o familie harnică de albine poate produce într-un an 50-60 kg de miere de cea mai bună calitate.

Andrei Blaga are 25 de ani şi de 5 ani se ocupă doar de albinărit. În primii ani i-a fost ucenic tatălui său care l-a învăţat toate tainele meseriei, după care a preluat stupina cu acte în regulă. Se numeşte „Stupina lui Andrei”, nume de care familia este foarte mândră.

- Lucrezi singur? întreb.

„Nu, lucrez cu tatăl meu. Cu el mergem în pastorală, amândoi încărcăm, amândoi descărcăm, culegem, extragem mierea. De la el am învăţat şi de la bunicu, dar pe vremea bunicului eram copil, mai mult mă jucam şi prindeam de la el din tainele albinăritului”, povesteşte Andrei.

Chiar dacă nu au ce culege în această perioadă a anului, când temperatura este mai mare de 12 grade, albinele ies la zbor, fac curăţenie în stup, după cum spune Andrei, „îşi caută de lucru”. De dimineaţă este răcoare bine şi albinele stau grămadă în stup. Câte una, două, se aventurează afară din stup, dar stau tot pe lângă intrare.  Andrei spune că petrece timp îndelungat printre cei peste 100 de stupi cu albine din rasa românească Apis mellifera carpatica.

- Sunt albine bune, rezistente la condiţiile meteo din zonă? întreb.

„Sunt albine bune, adaptate la condiţiile de iernare. Sunt şi productive, o rasă bună”, spune domnul Constantin Blaga, tatăl lui Andrei.

Andrei foloseşte stupii verticali, care împiedică roirea în momentul în care numărul albinelor din stup creşte, evitând în felul acesta şi pierderea roiului.

„Partea cu alb, aceasta, este stupul propriu zis, partea cu galben este magazia care se adaugă când albina are un efectiv mare şi în timpul culesului, ca să depoziteze mierea”, explică Andrei.

După cinci ani, de când a început,  Andrei a trecut la dezvoltarea unei afaceri care să-i asigure lui şi familiei, un trai decent.  Primele încercări nu au adus rezultatul scontat. Pe mierea vândută la angrosişti a primit un preţ foarte mic, care nu acoperea nici munca depusă într-un  sezon. În 2018 a depus un proiect pe fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii ( prin programul Start-up Nation ). Cu banii primiţi, aproximativ 44.000 euro, şi-a achiziţionat o linie tehnologică completă cu utilaje şi echipamente pentru extragerea, purificarea şi ambalarea mierii de albine în borcane, în pliculeţe şi mini-caserole, precum şi etichetarea acestora, astfel încât produsele să poată fi comercializate mai uşor.

„Aici am centrifuga care extrage mierea din rame, după care este stocată într-un bidon. Mierea din bidon o punem în filtru care scoate toate impurităţile. După ce scoate mierea din filtru şi este perfect curată, avem dozatorul cu ajutorul căruia dozez mierea la borcane, indiferent de cantitate. După ce am umplut borcanul, am această maşinărie care etichetează borcanele, iar aici am maşinăria care pune mierea în caserole de 30 gr., apoi taxează data. Aici avem fagurii, foarte buni ,foarte gustoşi, naturali sută la sută, iar aici avem pliculeţele cu miere, doza perfectă pentru ceaşca de ceai sau de cafea.

Oferta la vânzare este generoasă: miere, sută la sută naturală şi produse de prisacă: polen, căpăceală, păstură, propolis, faguri cu miere, lăptişor de matcă sau ceară.

Planurile tânărului apicultor nu se opresc însă aici.

„Eu intenţionez să ajung undeva la 200 de stupi. Vreau să intru pe piaţa mare cu toate produsele acestea”, mai spune Andrei Braga, tânărul apicultor care şi-a creat un brand deja, „Stupina lui Andrei”- 0758/ 340.925.

Valeriu Burnichi, tot din Verdea, s-a apucat de albinărit acum 8 ani şi s-a gospodărit cam de unul singur.

Şi-a confecţionat stupii, şi-a cumpărat utilaje de recoltat, maşină de transport, cam tot ce-i trebuie în acest moment. La început a produs miere doar pentru familie. Acum are 60 de stupi, de care se ocupă foarte serios, dorind să facă din această meserie o afacere căci, spune bărbatul, mierea şi produsele din miere aduc în casă un  ban în plus. Valeriu este nemulţumit că statul nu ajută tinerii apicultori mai mult, majoritatea nu se pot dezvolta tocmai pentru că le lipsesc fondurile necesare. Dar, spune el, tot mai bine decât crescător de animale. A luat decizia cântărind foarte bine avantajele şi dezavantajele.

„E foarte greu cu forţa de munca. La o stupină munceşti aproape singur, te mai ajută nevasta...   La animale îţi trebuie forţă de muncă. Asta este o problemă. Apoi, de la albine se vinde tot, e un avantaj mare”, spune domnul Valeriu Burnichi din satul Verdea.

Păcat însă că mierea nu are încă valoarea pe care ar merita-o,  la vânzare preţul ei fiind destul de mic. ( Janine VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.