Ultima oră

“Chindia” şi “Brîul de la Jitia” au făcut show la Festivalul Poiana Negari

Schimb de generaţii în folclor. Vrancenii au petrecut ieri la Jitia, la a 46 ediţie a Festivalului “Poiana Negari”, ascunzandu-se de razele soarelui pe sub umbrele şi umbreluţe. Festivalul s-a caracterizat prin evoluţii ale tinerilor, introduşi în scenă de “tartorii” păstrării tradiţiilor.Autorităţile locale au pietruit drumul pană în poiană, în timp ce Nini Săpunaru şi-a punctat meritele în asfaltarea drumului naţional.Reporterii noştri au întalnit la Jitia oameni dependenţi de tradiţiile zonei, soţii Petruţa şi Lucian Lalu sau Ştefan Doldor, care predă tinerilor dansul Chipăruşul

Vrancenii de pe Valea Ramnicului şi nu numai s-au adunat ieri în Poiana Negari din comuna Jitia, unde au petrecut la festivalul care a împrumutat numele locului. Pe scena construită în Poiană au urcat pe rand ansamblurile folclorice şi artiştii din Năruja, Nereju, Chiojdeni, Dumitreşti, Vintileasca şi Jitia, alături de artiştii Ansamblului Folcloric “Ţara Vrancei” şi de tănărul interpret din Republica Moldova, Ion Paladi, atracţia evenimentului. “Am încercat să ne organizăm cum ştim noi mai bine, ca oamenii să fie mulţumiţi, iar atmosfera să fie plăcută. Oamenii veniţi aici sunt în mare parte de pe Valea Ramnicului. Am refăcut infrastructura de la drumul naţional pană în Poiană, circa 2 km, iar aşa cum am obişnuit în ultimii ani, am adus un solist, de data aceasta tanărul din Republica Moldova, Ion Paladi, care cantă o muzică de calitate”, ne-a declarat viceprimarul comunei Jitia, Sorin Pantelimon. La Jitia au ajuns şi prefectul Cătălin Kanty Popescu, deputatul Nini Săpunaru, precum şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ionel Cel-Mare, alături de partenera de viaţă. “Aveţi un drum cum n-aţi avut niciodată”, a ţinut să puncteze liberalul Nini Săpunaru, deputat ales în Colegiul 3 Dumitreşti. 
 

Tinerii au urcat pe scenă alături de artiştii consacraţi
 

Festivalul Folclorului Vrancean se ţine la Jitia din anii ’70, dar îşi are originile în Ţara  Vrancei, la Năruja, unde a avut loc prima ediţie. După anul 1968, cand s-a făcut reorganizarea teritorială a ţării, căminele de pe cursul superior al raului Ramnic au trecut la nou-înfiinţatul judeţ Vrancea, apărand astfel o nouă zonă etnofolclorică. S-a decis atunci ca şi aici să se organize un festival al folclorului vrancean aşa cum s-a întamplat pe Valea Milcovului sau pe Valea Şuşiţei. Ajuns la a 46-a ediţie, Festivalul Folcloric “Poiana Negari” a reunit pe scenă artişti consacraţi, dar şi ansambluri de tineri care au dorit să demonstreze că sunt speranţe că are cine să ducă mai departe tradiţiile. “Tinerii, mergand la liceu în oraşe, s-au mai desprins de tradiţii. Stă însă în puterea noastră şi avem datoria să sprijinim şi să promovăm formaţiile de dansatori amatori şi interpreţii tineri. Prin atragerea tinerilor în aceste ansambluri ei încă răman în contact cu tradiţiile şi portul tradiţional. Acesta este şi scopul acestui festival, de altfel: de a urca pe scenă şi a ne promova tradiţiile”, ne-a mai spus viceprimarul din Jitia, Sorin Pantelimon. Localnicii spun că tradiţiile în zona depresionară “Între Ramnice” au fost păstrate şi încurajate şi de un boier al locului, Menelaş Chiru, care obişnuia să premieze cu bani sau cu animale orice cusăturădeosebită pe care o observa la hore.
 

Familia Lalu, păstrătorii tradiţiilor la Jitia

Comuna Jitia are două ansambluri folclorice: “Chindia”, formată din elevi, şi “Brîul de la Jitia”, cu o istorie impresionantă. Ambele sunt coordonate de soţii Petruţa şi Lucian Lalu. “Brîul de la Jitia” are deja tradiţie; a fost înfiinţat în anii ’60, acesta fiind de fapt o trasformare a ansamblului înfiinţat cu zece ani mai înainte la Dealul Sării chiar de tatăl actualul instructor. Lucian Lalu conduce formaţia de dansatori din anul 1968 şi este mulţumit de faptul că a reuşit să întinerească formula, caştigand trei noi componenţi în varstă de 19 ani. Numai unul a urcat pe scena de la Jitia, ceilalţi doi urmand să o facă la festivalurile următoare. “Componenţa formaţiei este de 8 dansatori, dar îmi doresc să ajungem la 12”, ne-a mărturisit instructorul Lucian Lalu. Tănara formaţia “Chindia” are în componenţă numai elevi, de “racolarea” cărora s-a ocupa învăţătoarea Petruţa Lalu. Aceasta îi cere ajutorul soţului în alcătuirea suitelor, dar se mandreşte mai ales şi cu portul: costumele pe care le îmbracă pe scenă dansatorii sunt autentice, lucrate de mainile dibace ale bunicilor şi străbunicilor, şi sunt extreme de valoroase, unele avand peste 100 de ani.

“Stricătoarea”, specifică zonei Între Ramnice

Portul tradiţional de la Valea Ramnicului este unul deosebit. Ia, lucrată din panză de casă, este cusută cu lanică vopsită natural, numai cu ajutorul plantelor. Piesa de rezistenţă, însă, o reprezintă fota, numită în zonă “stricătoare”. Culorile predominante sunt roşu şi negru, prinsă la brau cu betele. Femeile măritate purtau “stricătoarea” cu colţul  de jos prins la mijloc. Din păcate, însă, nicio bătrană din zonă nu se mai ocupă cu acest meşteşug,  iar cel al coaserii iilor este şi el pe cale de a se pierde. “Unde există în casă o bunică şi o nepoată dornică să înveţe, acolo se transmite mai departe, dar sunt puţine astfel de cazuri. Doar şcoala mai poate încuraja această preocupare, iar prin ansamblul ‘Chindia” pe care primăria îl sprijină, tocmai asta se încearcă. Viitorul, dacă facem ceva în sensul acesta, nu e chiar atat de sumbru. Oamenii trebuie doar încurajaţi şi motivaţi”, ne-a mai spus viceprimarul comunei Jitia, Sorin Pantelimon, profesor de istorie şi fost director de cămin cultural la Vintileasca.

“Chipăruşul” fără Ştefan Doldor

Pentru prima dată pe o scenă, “Chipăruşul” nu l-a mai avut în componenţă pe Ştefan Doldor, “tăticul’ acestui ansamblu folcloric de la Nereju. Pe scena de la Jitia au urcat ieri doar componenţii mai tineri ai acestui ansamblu,  poate cel mai cunoscut din Ţara Vrancei. “Copiii pe care i-aţi văzut sunt cei care trec prin poarta mea. Au vrut să înveţe, iar eu mi-am dorit să văd dacă pot dansa şi fără mine. Au reuşit şi sunt tare mandru!”, ne-a spus Ştefan Harabagiu, cunoscut în zonă la Fănică Doldor, un adevărat “one man show” al localităţii de munte. 18 dintre componenţii “Chipăruşului” sunt de varste venerabile, iar alţi 16 sunt copii. “Eu cred în ei, cred că toate dansurile noastre vor fi duse mai departe. Eu am început mai tarziu decat ei. Am învăţat dansul cu strigături pe la 8-9 ani şi mi-a plăcut atat de tare că-l dansam şi noaptea acasă, fără să mă vadă părinţii. Acum varsta mă cam dă înapoi şi vreau să îi învăţ toate dansurile pe care le ştiu pe aceşti copii. De ce îi văd că au dragoste pentru dansuri, de ce mă ţin mai tanăr!”, ne-a mărturisit nea Fane Doldor, care se ţine însă bine pentru varsta dumnealui. Vremea a ţinut ieri cu vrancenii din această zonă a judeţului care au petrecut la festivalul din Poiana Negari aşa cum ştiu ei mai bine. Nu au lipsit, aşa cum se obişnuieşte de ceva vreme, targul organizat în paralel, cu nelipsiţii mititei, berea rece şi locurile de joacă pentru cei mici. (M. VLĂDESCU)

“Chipăruşul” în formulă tanără, cu nea Fane Doldor în calitate de spectator

Participanţii la festival s-au ascuns de soare pe sub umbrele

“Stricătoarea” specifică zonei Văii Ramnicului

Trambulinele elastice au ajuns şi în varful munţilor

---