VIDEO!!! Vrancea devine mlăştinoasă: risc de inundaţii şi alunecări de teren
Paza bună trece primejdia rea. După această vorbă încearcă să se ghideze autorităţile şi să nu panicheze populaţia, mai ales în judeţele acoperite de troiene şi unde s-ar putea produce inundaţii. Acest lucru a reieşit ieri, la videoconferinţa cu prefecţii pe care a avut-o ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca. Acesta a spus că nu avem risc iminent de inundaţii, dar că autorităţile trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău. Berca a cerut autorităţilor locale să scoată zăpada din curţi şi să anunţe dotările pentru situaţii de urgenţă. “Nu vreau să aud că autorităţile nu au fost pregătite”, a spus Berca, în condiţiile în care mulţi şefi fug “ca dracu’ de tămîie” cînd vine vorba de a merge la cursuri de pregătire, inclusiv în domeniul situaţiilor de urgenţă. “La acest moment nu avem un risc iminent de inundaţii, însă trebuie să fim pregătiţi. În baza manualului prefectului şi al primarului, să intrăm în linie dreaptă în pregătire pentru eventuale situaţii de urgenţă”, a spus Berca.
Pe hîrtie avem planuri
Ca măsură de precauţie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a adoptat luni un plan de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor în cazul topirii accelerate a zăpezii. Potrivit datelor din acest plan, în bazinele hidrogafice din judeţ stratul de zăpadă măsoară între 60 cm şi 110 cm, ceea ce echivalează cu precipitaţii de peste 100 l/mp. De exemplu, în bazinul hidrografic al rîului Putna, nămeţii au o înălţime cuprinsă între 60 – 110 cm, cu echivalent în apă de 99,1 – 176 l/mp. Cantităţi similare de zăpadă şi echivalent în apă, care depăşeşte 140 l/mp, se găsesc şi în bazinele rîurilor Milcov, Rîmna şi Rîmnicu Sărat. Şi în bazinul hidrografic al pîrîului Zăbrăuţi, la Fitioneşti, stratul de zăpadă măsoară 75 cm, echivalentul în apă a 111 l/mp. “Avînd în vedere situaţia hidrometeorologică prezentată, respectiv prezenţa stratului de zăpadă consistent, precum şi prezenţa podurilor de gheaţă pe majoritatea rîurilor din judeţ, la o încălzire rapidă a vremii, prin cedarea apei din stratul de gheaţă, pot avea loc creşteri importante de debite şi niveluri, în special în zonele montane, datorită caracterului torenţial al cursurilor de apă din aceste zone, iar prin propagare şi pe celelalte cursuri de apă. Prezenţa podurilor de gheaţă pe majoritatea cursurilor de apă poate produce creşteri artificiale de niveluri pe anumite sectoare”, se arată în planul de măsuri. În judeţul nostru autorităţile au identificat 16 puncte critice în caz de inundaţii şi 13 puncte critice în care se pot forma blocaje cu aglomerări de gheţuri.
Pămîntul o va lua la vale la Dumitreşti sau Vrîncioaia
Prefectul Sorin Hornea a recunoscut că în Vrancea sînt posibile alunecările de teren în zona Văii Rîmnicului şi la Vrîncioaia, iar situaţia este monitorizată. La rîndul său, şefa de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea, Doina Vraciu, a precizat că specialiştii stau cu ochii pe cursul rîurilor din judeţ. Vraciu s-a plîns prefectului că de multe ori, cînd primăriile ar trebui să asigure permanenţa, nu este nimeni care să facă acest lucru, starea de alarmă fiind luată în derîdere. “Am rugat să monitorizeze cursurile de apă din administrarea primăriilor. Se merge în teritoriu permanent, am început o acţiune de verificare a cursurilor de apă, continuăm acţiunile de instruire cu primarii şi reprezentanţii comitetelor locale. I-am atenţionat să pună la punct planurile de apărare judeţene. Sperăm ca în perioada imediat următoare să nu avem probleme”, a spus şi Doina Vraciu. Pînă ieri nu se semnalaseră creşteri ale nivelurilor pe rîuri, stratul de zăpadă topindu-se lent. „Supraveghem punctele critice şi insistăm pe curăţarea şanţurilor, rigolelor şi eliminarea blocajelor din zona podurilor şi podeţelor.
De asemenea, am înştiinţat autorităţile pentru urmărirea secţiunilor de scurgere ale drumurilor”, ne-a precizat Dorina Vraciu. Pentru zilele următoare meteorologii anunţă vreme însorită, cu temperaturi cuprinse între 0 şi 10 grade Celsius.
„Cine să care atîta zăpadă şi pe banii cui?”
Primarii nu sînt atît de preocupaţi de topirea zăpezii cît de deszăpezirea tuturor drumurilor şi nu cred că ameninţarea inundaţiilor este un pericol iminent. „Nu este nici un pericol acum cu topirea zăpezii. Dacă vine primăvara, cu ploi în cantităţi mari, atunci ar fi probleme. Noi avem treabă acum cu deszăpezirea drumurilor dintre sate, unde se circulă cu greutate, pe un singur fir, ne chinuim să facem refugii şi aşteptăm o freză de la judeţ care nu mai vine”, ne-a declarat Nicolae Dumitrescu, viceprimarul din Vulturu, unul dintre punctele critice incluse pe lista planului de măsuri de la Prefectură. Acesta spune că fiecare om s-a gospodărit în aşa fel încît să îşi cureţe zăpada de pe lîngă casă şi se întreabă unde poate fi transportată o asemenea cantitate de zăpadă şi cu ce mijloace. „Cine să care atîta zăpadă? Trebuie camioane întregi, unde să o duci şi pe banii cui?”, se întreabă, retoric, edilul din Vulturu. În comuna apropiată, la Milcovul, măsurile luate constau în deszăpezirea drumurilor, pentru a permite oamenilor să transporte zăpada în afara localităţii. „Inundaţii ar putea apărea din cauza blocării cu zăpadă, care este de 1,5 m – 2 m pe drumuri şi în curţi. Deocamdată de descurcăm”, a spus şi Ivan Chirilă, primarul din Milcovul.
Măsuri de urgenţă pentru prevenirea inundaţiilor
Principalele măsuri pe termen scurt care trebuie luate pentru prevenirea inundaţiilor, au fost împărţite pe factorii de intervenţie: Apele Romane – ABA Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (CLSU), Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi, nu în ultimul rînd, populaţia. Reprezentanţii SGA trebuie să monitorizeze debitele şi evoluţia formaţiunilor de gheaţă de pe cursurile de apă, să pregătească mijloacele de intervenţie (buldozer, încărcător frontal, buldoexcavator), stocul de materiale pentru intervenţie (căngi, prăjini, saci, sfoară, motorină, folie) şi să transmită avertizările conform fluxului informaţional stabilit prin planul judeţean de apărare. Comitetele locale trebuie să degajeze şanţurile, rigolele, gurile de evacuare ale reţelei de canalizare şi să asigurare descărcarea apelor rezultate din topirea zăpezii spre cursurile de apă. De asemenea, CLSU trebuie să elimine blocajele de plutitori şi gheţuri din zona podurilor şi podeţelor, să inventarieze materialele şi mijloacele de intervenţie, dar şi să informeze în permanenţă populaţia. Nu în ultimul rînd, primăriile trebuie să pregătească spaţii de cazare şi depozitare a bunurilor, populaţiei şi animalelor în caz că se dispune evacuarea. Şi cetăţenii sînt obligaţi să îndepărteze zăpada din jurul gospodăriilor pentru a asigura scurgerea apei rezultată din topirea zăpezii. (I. CREŢU, M. BEŞLEAGĂ)
Puncte critice la inundaţii
- tronson Adjud – confluenţă rîul Trotuş;
- tronson Lespezi – confluenţă rîul Siret (Homocea);
- tronson CF – abator Mărăşeşti;
- tronson Fitioneşti – Moviliţa;
- tronson aferent subtraversare Şuşiţa;
- Verdea (Răcoasa);
- alunecare versant mal drept – tronson Muncei – Vrîncioaia;
- alunecare versant mal drept Răchitaşu (Andreiaşu);
- tronson Lămoteşti – Milcovul;
- tronson amonte Vadu Roşca- dig mal drept Vadu Roşca (Vulturu);
- tronson Răiuţi – Reghiu;
- tronson Dălhăuţi – Cîrligele;
- Cîrligele;
- sat Luncile, Chiojdeni;
- alunecare versanţi – tronson Trestia – Motnău (Dumitreşti);
- tronson Rîmniceni – Măicăneşti.
Puncte critice la blocaje de gheaţă
- Siret - Vadu Roşca, Siret - Năneşti, Putna - Mirceşti (Vînători), Lepşa (Tulnici), Lepşuleţ – Lepşa (Tulnici), Năruja – Herăstru (Nistoreşti), Milcov – Milcov, Valea Seacă - Pietroasa (Cîmpineanca), Argintu – Milcovu (com. Milcovu), Rm Sărat – Tătaru şi Măicăneşti (Măicăneşti), Slimnic – Bogza (Sihlea), Bălanu – Bordeasca Veche (Tătăranu)
Pe platforma web tv a ZdV puteţi urmări şi două materiale video cu privire la riscurile aduse de zăpadă.
