EDUCATIE:Programul USL pentru educatie. Comparatie cu Legea Educatiei Nationale
La remarca "Rezultatele bacalaureatului 2010 "" cu efectivul mai redus de promovaÃi, discrepanÃele mari dintre judeÃe ºi localităÃi, caracterul neconcludent al notelor, numeroasele fraudări "" nu denotă deloc vreo sporire a exigenÃei, cum pretind propagandistic oficialii" nu pot decat sa remarc ca exact aceleasi acuze pot fi aduse examenelor de bacalaureat coordonate de Ecaterina Andronescu si Andrei Marga, cu posibile fraude chiar mai mari, asa incat sa critici ceva ce tu insuti n-ai fost in stare sa rezolvi e o chestiune de lipsa de bun simt. Asociatia EDU CER si eu personal (www.educer.eu), am criticat ani la rand organizarea si rezultatele de la acest examen, fara ca cineva sa ia vreo masura. Exact acelasi lucru vom face, daca va fi cazul si cu viitorul examen de bacalaureat.
Alta remarca ce merita un comentariu: "în universităÃi s-a creat cea mai negativă, mai nestimulativă ºi mai nefructuoasă atmosferă de după 1989". Adica, functionarea fabricilor de diplome trebuia mentinuta la nesfarsit, pentru multumirea si indestularea beneficiarilor acestor fabrici de bani si diplome. Fara raspunderea publica, fara controlul autoritatii de stat, la adapostul autonomiei universitare. Daca in ultimii 10-15 ani am fi avut rezultate remarcabile in evaluarea obiectiva, de terta parte, a rezultatelor activitatii universitatilor, autorii ar fi avut dreptate. Dar n-a fost cazul acesta. Dimpotriva. Andrei Marga si Ecaterina Andronescu, autorii programului pe care il comentam, sunt primii vinovati de evolutia educatiei din ultimii 15 ani. Asa ca mai usor cu lectiile de buna purtare date altora.
Iata o parte dintre principalele 10 concepte cu scurte comentarii.
1. Valoarea ºi demnitatea cadrului didactic: Reorganizarea pregătirii pentru profesia de dascăl; asigurarea juridică ºi consolidarea socială a autonomiei profesionale a educatorului; aplicarea recunoaºterii salariale a formării continue; fluidizarea mobilităÃii personalului didactic; folosirea competenÃelor corpului didactic intr-un regim modern al schimbului de generaÃii;
Valoarea si demnitate nu este ceva care se "da" cuiva. Eventual printr-o lege. Este ceva care se castiga la catedra, prin munca si competenta, prin dragoste de meserie si de elevi si studenti. Actuala Lege a Educatiei Nationale (LEN) a schimbat fundamental pregatirea initiala a cadrelor didactice, introducand un master educational si un an de mentorat, inainte de titularizare. Sapte ani de pregatire dintre care ultimii patru ani platiti cu salariu de debutant. Cat despre mult clamata salarizare, aceasta depinde de resursele obiective ale economiei tarii si de performantele proprii. Din pacate, actuala lege a salarizarii bugetare pacatuieste tocmai prin faptul ca salarizeaza functia, nu performanta. Adica printr-o egalizare a salariilor, functie de grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru o buna prestatie la catedra.
2. EducaÃia ca premisă a dezvoltării: Normalizarea finanÃării; ameliorarea infrastructurii; restabilirea nivelului de salarizare din 2009 ºi ameliorarea salarizării; extinderea serviciilor educaÃionale; sporirea suporturilor societăÃii pentru educaÃie; crearea in formă modernă, a unei reÃele de creºe ºi grădiniÃe ºi sprijinirea adecvată a familiilor
Vocalize de acest tip se poarta in programele pentru educatie de cel putin 15 ani, de cand le urmaresc eu. Fara specificarea a doua componente, cele mai importante. De unde resurse, si cum facem sa le cheltuim eficient, chiar daca am avea un puhoi de bani (dar nu-i avem).
Basmele cu reducerea evaziunii, cresterea colectarii la buget, starpirea coruptiei, nu mai sunt credibile, in gura oricui s-ar auzi. Fara cifre, fara studii de impact, doar cu promisiuni de cresteri salariale, in conditii in care existau scoli in ianuarie 2010 in care numarul angajatilor depasea numarul elevilor. In conditiile in care nimeni nu da socoteala, post finantare, de cum s-au cheltuit banii pe infrastructura, cum se justifica salariile profesorilor prin prisma calitatii educatiei, masurata de agentii si institutii de terta parte. Cum sunt evaluarile europene care ne scot constant pe ultimul sau ultimele locuri. In guvernarea Tariceanu, de exemplu, s-au investi bani in salarii si infrastructura. Ne-a lasat 40.000 de investitii incepute dar neterminate, in diferite faze de executie, iar cresterea salariala nu s-a reflectat in cresterea calitatii educatiei. Asa spun evaluarile PISA si altele.
Asa stand lucrurile, investitiile in salarizare si infrastructura trebuie conditionate de rezultate. Nu cum am auzit multi profesori spunand ca rolul scolii este sa predea si sa evalueze, iar al elevilor sa invete. Daca vor si pot bine, daca nu, sanatate!
3. O societate a invăÃării: Conceperea ºi organizarea ºcolarizării, studiilor, educaÃiei, a formării continue ca sistem de cuprindere pe scară mare a populaÃiei in forme ºi niveluri diversificate de invăÃare; dezvoltarea structurii didactice corespunzătoare; suprimarea abandonului ºcolar ºi a analfabetismului, care s-au accentuat in ultimii ani; legarea invăÃării cu programe de dezvoltare regională; reconstrucÃia reÃelei de ºcoli de arte ºi de meserii in vederea susÃinerii unei noi industrializări a Ãării
O societate a cunoasterii, este deviza Uniunii Europene. Ca de invatat poti invata mult si bine, fara sa se prinda ceva, daca te afli pe un traseu educational care nu ti se potriveste, daca curriculumul nu este adecvat particularitatilor de varsta si pietei muncii, daca profesorii nu-si fac datoria pentru ca le merge. Functioneaza pe principiul capitalist, altminteri sanatos, de obtinere a foloaselor maxime cu eforturi minime. Ca tot nu este legata salarizarea de performanta si rezultatele muncii. (Muncesti sau nu muncesti, acelasi salariu primesti).
Altceva reprezinta o chestiune "tare" de tot. Reconstructia retelei de scoli de arte si de meserii. Pai cine le-a distrus, nu Ecaterina Andronescu? Prin 2003 a desfiintat scolile profesionale, ce functionau cu o buna traditie, pentru a infiinta scolile de arte si meserii. Le-a desfiintat si pe astea prin 2009, pentru a se asigura ca toti elevii, au n-au inclinatiile necesare, vor ajunge sa cotizeze la fabricile de diplome din invatamantul superior. Si acum, aceeasi Ecaterina Andronescu ne da lectii de reconstructie a ceva ce tot dansa a demolat. Mai sa fie!
4. FuncÃionarea pe principiul subsidiarităÃii: Efectuarea descentralizărilor chibzuite ºi necesare; profilarea autonomiei instituÃionale a ºcolilor, a liceelor ºi consolidarea autonomiei universităÃilor; etc.
Toate acestea si altele sunt prevazute in actuala LEN cu subiect si predicat. Directorii sunt alesi de Consiliile de Administratie ale scolilor, fara amestecul politicului. Iar autonomia universitatilor este dublata de raspunderea publica, pentru a iesi din regimul "fabricilor de diplome".
5. învăÃămant centrat pe cel ce invaÃă: Reformă curriculară corespunzătoare competiÃiilor de pe pieÃele in curs de globalizare; mecanisme avansate de feedback educaÃional
Aici toata lumea se lauda, nimeni nu ajunge pana la punerea in practica a ideilor. Nici actuala putere nu este in stare sa ne aduca un curriculum in pas cu nevoile si contextul actual.
Iata insa si lucruri de laudat.
* "Crearea sistemului public privat pentru educaÃia timpurie a copiilor de 0 "" 3 ani;
Acest sistem public privat inseamna ca educatie timpurie a copiilor sa fie data pe mana privatilor. Sa fie o greseala? M-am frecat la ochi, nevenindu-mi a crede.
"Cuprinderea grupei pregătitoare in invăÃămantul obligatoriu"
Este o schimbare de optica? Pana acum Ecaterina Andronescu a criticat includerea clasei pregatitoare in invatamantul obligatoriu.
"Generalizarea obligativităÃii ciclului de invăÃămant liceal"
Aceasta este o obsesie mai veche a dnei Andronescu, din dorinta de a asigura clienti fabricilor de diplome. Problema este ca la 16 ani tanarul poate intra in piata muncii, conform Constitutiei si Codului Muncii. Atunci cum sa-l obligi sa faca invatamantul liceal? Si daca vrea sa faca o scoala profesionala, care se potriveste mai bine propriilor resurse si inclinatii? Si pana la urma ar trebui sa lamurim conceptul acesta de "drept obligatoriu". Adica, ce este educatia, un drept sau o obligatie? Ca amandoua in acelasi timp, un drept obligatoriu, suna contradictoriu!
"Formarea profesională in meserii cerute de piaÃa muncii pe bază de contract cu angajatorii, cu asigurarea fermă a locului de muncă la absolvire"
Asta spune si actuala LEN, Lege a Educatiei Nationale, asa ca nu este o noutate.
Ce nu spune actualul program al USL:
* Cum evaluam credibil si de terta parte, rezultatele si eficienta sistemelor de educatie si formare profesionala. Sa nu mai fim de rasul Europei la evaluarile internationale.
* Cum credibilizam examenele de absolvire, cum eliminam frauda si coniventele vinovate intre elevi si profesori la aceste examene.
* Cum alocam banii din cercetare, altfel decat pe baza de pile si apartenenta la grupuri de interese.
* Cum legam salarizarea de performanta si rezultatele muncii.
* Cum eliminam distorsiunile rezultate din finantarea de stat, pentru a avea o competitie loiala in invatamantul superior.
* Cum aducem raspunderea publica sa dubleze autonomia universitara.
* Cum aducem mediul de afaceri ca partener in pregatirea fortei de munca.
* Cum inlocuim politrucii si clientela de partid cu oameni profesionisti, dar fara aparteneta politica. (reprofesionalizarea sistemelor de educatie si formare)
* Cum facem ca invatamantul superior sa functioneze in parametrii si dupa referentialele din Uniunea Europeana
* Etc.
In concluzie, daca eliminam demagogia, fariseismul, gargara politica gratuita, actualul program pe educatie ale USL coincide 90% cu actuala Legea a Educatiei Nationale, asa incat nu vad ce ar trebui schimbat. Poate doar vorbaria si oportunismul de joasa speta, care caracterizeaza mai toate actiunile politice ale partidelor in prag de alegeri.
de Stefan Vlaston Contributors.ro
