Vrancea ar putea fi inghitita de regionalizarea anuntata pentru 2012
Pe vrinceni ii asteapta schimbari majore in urmatorii ani, la fel ca pe toti romanii. Redesenarea hartii Romaniei prin stergerea judetelor si inglobarea lor in regiuni are implicatii importante pentru dezvoltarea vietii sociale si economice. Presedintele Traian Basescu a relansat de curind ideea impartirii Romaniei pe regiuni pina in anul 2012, prin desfiintarea judetelor si o noua organizare administrativa a tarii. Seful statului a anuntat ca va demara discutiile cu partidele politice, astfel incit teritoriul sa fie restructurat pina la anul. O noua impartire administrativ-teritoriala este necesara pentru absorbtia fondurilor europene, care ar trebui sa vina pentru Romania in perioada 2013-2020. O regiune dupa model european, care ar putea accesa aceste fonduri, ar trebui sa aiba cel putin 1 milion de locuitori. "Tara, asa cum este organizata, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafete mult prea mici, ma refer la judete, si avem decizii extrem de greu de negociat. Va trebui sa reorganizam administrativ tara pentru a permite investitiilor sa se deruleze" , a precizat presedintele Basescu saptamina trecuta, la o intilnire pe teme economice, subliniind ca masura este necesara in ciuda faptului ca nu va fi acceptata prea usor de populatie. Declaratiile presedintelui vin in contextul in care un proiect de lege referitor la impartirea tarii in 16 regiuni se afla deja in dezbaterea Parlamentului. Initiativa, apartinind grupului UDMR, a fost deja aprobata de Senat, prin adoptare tacita, aflindu-se de trei luni in atentia deputatilor. Cel mai sensibil punct al initiativei este cel care priveste reunirea judetelor Mures, Harghita si Covasna intr-o singura regiune, care ar reconstitui in linii mari regiunea istorica a Tinutului Secuiesc. Moldova ar fi structurata in trei regiuni, stergindu-se din punct de vedere administrativ delimitarea istorica cu Muntenia: Suceava-Botosani, Iasi-Neamt-Bacau-Vaslui, iar Vrancea ar urma sa fie inclusa in regiunea Braila "" Galati "" Vrancea "" Buzau. Conform proiectului apartinind UDMR, referitor la regiunile de dezvoltare, elaborat in 2008, acestea ar urma sa fie in numar de16: 1. Botosani-Suceava, 2. Bacau-Iasi-Neamt-Vaslui, 3. Braila-Buzau-Galati-Vrancea, 4. Constanta-Tulcea, 5. Bucuresti, 6. Calarasi-Ialomita-Ilfov, 7. Giurgiu-Teleorman, 8. Dolj-Mehedinti-Olt, 9. Gorj-Vilcea, 10. Arges-Dimbovita-Prahova, 11. Arad-Caras-Severin-Timisoara, 12. Alba-Hunedoara, 13. Sibiu-Brasov, 14. Covasna-Harghita-Mures, 15. Bistrita-Nasaud-Cluj-Maramures, 16. Bihor-Salaj-Satu Mare.
Vrancea, o zona marginala in regiune
Impartirea Romaniei in regiuni ar determina disparitia consiliilor judetene si a prefecturilor, asimilate unei singure institutii regionale, care va concentra puterea la nivel de regiune. De asemenea, o alta problema care ar putea decurge din acest proces se refera la disparitia a numeroase posturi din administratie, urmate, logic, de disponibilizari colective si plata de salarii compensatorii. Cel mai mult vor putea avea de suferit actualii presedinti de consilii judetene, care vor fi asimilate regiunilor. Astfel, o parte din baronii locali, capi ai unor judete puternice, se vor transforma in baroni regionali, in timp ce altii, apartinind unor judete mai putin dezvoltate, vor disparea. In noua configuratie, Focsaniul nu poate emite pretentia de centru regional, din cauza slabei dezvoltari, in comparatie cu municipiile vecine, respectiv Galati sau Buzau. Subprefectul Sorin Hornea este pesimist si spune ca aceasta masura nu este benefica pentru Vrancea, intrucit neavind putere economica si industriala investitiile vor migra catre alte zone mai tentante. "Minusul major va fi ca Vrancea va fi la «si altii», la comunitatile mici. Probabil centrul va fi in aglomerarea urbana Galati-Braila, iar cine imparte parte isi face. Este o decizie care ne va afecta, se va depopula zona, va deveni un judet fara interes, pentru ca tinerii vor incepe sa plece in centrul regiunii. Nu avem industrie, de unde sa apara noi investitii? Vrancea nu isi sustine birocratia, asta este adevarul", ne-a declarat Sorin Hornea. Acesta considera ca Vrancea ar putea specula in aceasta noua configuratie potentialul sau turistic, pentru ca de investitii in productie sau industrie nici nu poate fi vorba. Un plus adus de aceasta organizare ar putea fi faptul ca prin cheltuieli mai mici cu functionarea aparatului administrativ se pot face economii pentru investitii. "Tara are nevoie de reforme brutale, nu avem investitori, nu avem productie. In Romania nu se mai munceste, toti asteapta. Ne asteapta vremuri grele", spune subprefectul Hornea.
Regionalizarea absoarbe mai bine fondurile europene
Pe de alta parte, prefectul Ion Oprea considera ca in urma procesului de regionalizare ar rezulta o mai buna administrare a resurselor materiale, umane si financiare si o mai mare coerenta in intocmirea programelor de dezvoltare, ceea ce ar duce la crearea unei viziuni de perspectiva pentru mai multe zone. "în opinia mea, procesul de regionalizare ar trebui sa se realizeze in primul rind la nivel administrativ. în acest caz reforma administrativa ar trebui sa vizeze reducerea numarului de unitati administrativ teritoriale si o reforma institutionala a tuturor organismelor care functioneaza in aceste unitati. în acest fel s-ar putea gasi solutii la multe dintre problemele care exista acum, si ma refer in mod special la absorbtia fondurilor europene", ne-a declarat si prefectul Oprea. Acesta crede ca este important ca organizarea acestor structuri administrative sa fie bine fundamentata din punct de vedere economico "" social. Termenul de "regiune" este unul specific perioadei comuniste, fiind impus in anii "â"¢50. Problema regionalizarii Romaniei nu constituie o noutate pentru romani. La inceputul anilor 50, conducerea comunista din acea vreme a renuntat la organizarea administrativ teritoriala a tarii pe judete si, dupa model sovietic, a trecut la organizarea pe regiuni, raioane si comune. Aceasta organizare administrativ teritoriala a durat pina in primavara anului 1968. (Mihaela BESLEAGA)