Ultima oră

Seara colindelor. Vine Mos Craciun!

Craciunul este cea mai importanta sarbatoare populara romaneasca u îmbina vechi traditii precrestine, elemente laice si ziua Nasterii Domnului u cîntecele de Stea si colindele din seara de Ajun vestesc întruparea Fiului lui Dumnezeu u impodobirea bradului este un obicei importat din tarile germanice, popularizat in tara de catre Regele Carol I u potrivit unui sondaj national, peste 80% dintre romăni împodobesc bradul de Craciun

Colindele din seara Ajunului sint memoria vie a poporului roman si Crezul pe care romanii il marturisesc de doua milenii. Generatie dupa generatie, cetele de colindatori aduc an de an in casele romanilor vestea Nasterii Domnului, perpetuind de o parte si de alta a Carpatilor istoria nescrisa a Fiului lui Dumnezeu, nascut intr-o iesle saraca din Bethleem. Ajunul Craciunului este seara sfinta a neamului romanesc, singurul moment din an cind un popor intreg marturiseste prin vocile copiilor nasterea pruncului Iisus. Indiferent de timp, ca tatarii ardeau satele, ca turcii luau femeile si copiii in robie sau habsburgii ii puneau in lanturi pe romanii din Transilvania, Ajunul Craciunului a fost seara magica a intilnirii taranilor cu divinitatea. Ca aveau ce pune pe masa pruncilor in ziua de Craciun, ca traiau fugari prin codrii sau luati in robie ori la oaste, romanii L-au marturist pe Hristos, creind timp de doua mii de ani cea mai importanta comoara a spiritualitatii romanesti. Din pacate, din 1944 a urmat o perioada neagra, cind colindele se cintau in soapta, mai mult la gura sobei si cu precadere la sate. A fost epoca in care Mosul Craciun a fost inlocuit cu impersonalul Mos Gerila, iar traditia colindelor a fost preluata in mediul urban de cetele de rromi. Dupa 1989 colinda a revenit in agora, dar spiritul colindelor a fost desacralizat prin transformarea colindei in cintec de scena. Or, colinda este o marturisire de credinta, pe care doar pruncii o faceau, seara, la usa bordeielor sau la fereastrele caselor boieresti si nu era un cintec de urlat in microfoane, pe stadioane sau mall-uri, in ritmuri de samba si craciunite cu aere de cabaret. Colinda se spune incepind cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul noptii si pina la revarsatul zorilor.

Povestea Craciunului

Povestea Craciunului face parte din traditia crestina Europeana si in secolul XX Craciunul a devenit cel mai important brand comercial in toata lumea, fiind sinonim cu luna cadourilor si bogatia. Daca Ajunul este seara de post si trecere de la lumea veche la lumea noua, Craciunul s-a impus ca zi a exuberantei si abundentei. In mitologiile europene, Mos Ajun si Mos Craciun sint reprezentati in mai multe ipostaze si exista diferite variante ale povestii Craciunului. Un lucru este cert. Acela ca a existat in mitologia Europeana o zeitate care se numea Craciun, iar ziua dedicata acestei divinitati a fost inchinata Nasterii Domnului, pastrind insa vechea denumire de Craciun. Nu este singura sarbatoare crestina care poarta numele unei sarbatori sau divinitati precrestine, dar este cea mai incarcata de semnificatii, pentru ca este ziua nasterii Fiului lui Dumnzeu. Calendaristic, se situeaza la trecerea dintre ani si de loc intimplator este si ziua solstitiului de iarna. Aceasta sarbatoare nu a fost tinuta de la inceputul crestinismului pe 25 decembrie. Ani buni, Craciunul a fost sarbatorit cu Boboteaza, pe 6 ianuarie. Abia din secolul IV gasim Craciunul ca zi a Nasterii Domnului. Tirziu, in epoca moderna, Craciunul s-a desprins de Boboteaza si Povestea Craciunului a capatat aerul romantic de astazi. Este meritul occidentalilor, care au facut din Mesa (Liturghia) din ziua Nasterii Domnului - Christ"â„¢s Mass, chiar numele sarbatorii "" Christmas. De aici a fost doar un pas si a aparut "Merry Christmas!", salut pe care il spun si crestinii, si musulmanii, chiar si miliardul de chinezi si necrestinii din tara Soarelui Rasare. "Ziarul de Vrancea" ureaza tuturor vrincenilor un Craciun Fericit, iar bucuria Nasterii Domnului sa o traiti fiecare in casele dumneavoastra alaturi de cei dragi! (Valentin MUSCA)

Bradul de Craciun, simbolul sperantei

Bradul de Craciun este unul dintre simbolurile acestei sarbatori si aproape ca nu exista casa in care sa nu se afle acest pom, vesnic verde. Pur si simplu, prin simpla prezenta acest copacel reuseste sa anime un intreg camin, sa aduca lumina in sinul familiei. Totusi, de unde si de cind acest obicei? Cum a aparut el si de unde? Parintele Ion Miron, de la Biserca cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica -Ovidenia", spune ca impodobirea bradului de Craciun nu a avut initial neaparat legatura cu religia. "Pina la sfirsitul secolului XIX nu se obisnuia ca romanii sa aiba brad in casa de Craciun. Este un obicei important din tarile germanice. Pentru noi sint reprezentative colindele, dansurile cu masti si alte traditii. Oricum, odata intrat si in cultura noastra a fost asimilat si iata ca acum nu este Craciun fara brad. Insusi Hristos este simbolizat prin brad pentru ca asemeni bradului etern verde si Iisus este pururea", a decalarat preotul Ion Miron. Desi istoria lui se pierde undeva in negura timpurilor se pare ca bradul exista in casele oamenilor inca din antichitate, dar abia in anii 1500 devine foarte popular cind incepe sa fie si ornat. La noi in tara abia in 1866 a inceput sa fie popularizat de Regele Carol I. Preotul Miron mai spune ca steaua ce se pune in virful bradului are simbolistica crestina. "De-a lungul vremii bradul a fost impodobit cu luminari, fructe, iar acum este impodobit cu globulete, beteala, instaltie si multe alte obiecte ornamentale, dar cel mai important ornament este steaua din virf. Aceasta simbolizeaza steaua ce i-a calauzit pe cei trei magi in drumul lor catre pruncul Iisus. Este binevenit un brad in casa oricarui crestin pentru ca acesta simbolizeaza prin cetina lui tot timpul verde speranta si viata", a mai spus Ion Miron.

Bradul natural este dainuitor

Desigur ca exista si o insemnata parte ce tine doar de comert. In functie de preferintele oamenilor brazii pot fi naturali sau artificiali. Cei care pretuiesc natura spun ca prefera sa aiba un brad din plastic, pe care la o adica il pot folosi si in anii urmatori. Tabara cealalta sustine ca in veci nu se poate compara un brad de plastic cu unul natural al carui parfum nu poate fi captat in nici o sticluta. De asemenea brazii mai pot fi si albi pentru cei care ii plac "ninsi". Cert e faptul ca usor usor lipsa bradului de Craciun a devenit de neconceput in intreaga lume. Acesta nu se mai gaseste doar in casele oamenilor ci si in pietele oraselor si in institutiile publice, razlet chiar si in biserici. Ce sa mai vorbim de bucuria pe care o aduce cu sine bradul in rindul copiilor si nu numai. Desi acest simbol al Craciunului a fost atins de consumismul specific capitalismului inca se mai poate simti acel sentiment placut de impacare cu sine, si cu ceilalti atunci cind te aduni cu familia in jurul bradului. Chiar daca este un simbol religios sau dimpotriva unul laic bradul va continua sa dainuie aducind bucurie tuturor celor care se lasa cuprinsi de magia lui. Craciun Fericit! (Sorin TUDOSE)

Peste 80% dintre romani impodobesc bradul

Obiceiul de a impodobi bradul de Craciun il au 85,9% dintre romani, in timp ce 10,8% nu au parte de aceasta bucurie a sarbatorilor de iarna, potrivit unui sondaj IRES realizat pentru TVR Cluj. Dintre respondentii sondajului care impodobesc bradul, 50,5% au indicat ca este vorba de unul natural, 41,4% prefera bradul artificial, 2,3% opteaza pentru cel tinut in ghiveci, mai scump, dar care poate fi replantat, iar 3,5% impodobesc bradul din curtea casei. Numai 22,6% dintre respondenti tin sa fie in tendinte in ceea ce priveste acest obicei, raspunzind ca tin cont de opiniile designerilor in domeniu, in timp ce 76% nu se preocupa de acest lucru. Pentru 37,7% dintre subiectii sondajului, culoarea preferata pentru a impodobi bradul de Craciun este rosu. Studiul a fost realizat in perioada 13-15 decembrie, pe un esantion national adult de 1.178 de persoane.

Slujbele de la Vatican, in direct pe Internet

Slujbele de Craciun oficiate de Papa Benedict al XVI-lea vor fi transmise pe internet si pe iPhone datorita unui acord cu Telecom Italia, a anuntat miercuri, Vaticanul, potrivit AFP. Acest serviciu va permite credinciosilor din intreaga lume sa urmareasca pe iPhone si pe site-ul Radio Vatican (www.radiovaticana.org), al Consiliului pontifical pentru comunicatii sociale (www.pccs.va) si pe www.pope2you.net diferitele manifestari religioase cu ocazia Craciunului, a precizat intr-un comunicat serviciul de documentare al Radio Vatican (Sedoc). Slujba de vineri seara, din Ajunul Craciunului, mesajul de Craciun si binecuvintarea \'Urbi et Orbi\' de simbata la prinz, precum si slujba pentru ziua mondiala a pacii, de 1 ianuarie, vor fi transmise in direct audio si video. Comentariile vor fi disponibile in sase limbi: italiana, franceza, engleza, germana, spaniola si portugheza. Comentarii in chineza vor fi, de asemenea, disponibile pentru slujba de la miezul noptii si in araba pentru cea de la 1 ianuarie. Un canal audio va fi disponibil fara comentarii. Aceste transmisii sunt posibile datorita unui acord cu Telecom Italia, care a furnizat platforma tehnologica de distribuire de continut, si sint realizate in colaborare cu Centrul de Televiziune Vatican.

---