Ultima oră

Colectiile si fotbalul, marile iubiri ale lui Teodor Passan

Profesorul focsanean Teodor Passan are o colectie de zeci de mii de timbre, fiind unul dintre cei mai importanti colectionari din zona u fotografiile cu vechiul Focsani, pe care le pastreaza cu sfintenie, ii trezesc numai amintiri placute u profesorul considera ca aparitia televiziunii si a internetului a furat din timpul oamenilor care ar putea investi in colectionarea de timbre u cu toate acestea, colectiile se rispesc doar pentru ca ulterior sa fie strinse de un alt pasionat de filatelie

Din toata locuinta profesorului Teodor Passan respira pasiunea sa pentru colectii. Intr-un raft din sufragerie stau frumos asezate clasoare cu timbre valoroase, in altul albume care spun istoria vechiului Focsani, pe mobilier sint expuse diverse trofee cistigate ca fotbalist. Din pricina lipsei de spatiu din locuinta a mutat in garaj cadranele de ceasuri vechi, insignele si tot felul de alte obiecte interesante pe care trecerea anilor le face si mai valoroase. Dar cele mai frumoase colectii sint amintirile de viata ale cunoscutului profesor focsanean. Sa stai de vorba cu dinsul si sa ii privesti toate colectiile este ca si cum te-ai intoarce in timp. Fost jucator de fotbal la Stiinta Bucuresti (Sportul Studentesc) si profesor de educatie fizica vreme de patru decenii, profesorul Passan este mai mult decit impatimit dupa colectii. Dintre toate, pasiunea pentru timbre este cea mai mare, ea debutind odata cu pasiunea pentru fotbal. "Eram cam prin clasa a sasea cind m-am apucat sa colectionez timbre. Vizavi de casa noastra era o librarie si deseori ii ceream tatei bani sa imi cumpar plicuri cu timbre. Am zeci de mii de timbre"¦ Nu stiu ce se va intimpla cu ele cind nu voi mai fi, dar am grija sa imi completez colectia in continuare. Pasiunea nu moare niciodata ", a declarat Teodor Passan. Colectia de baza este compusa din timbrele romanesti nestampilate, ordonate cronologic. Filatelistul detine timbre care pot ajunge ca pret pina la doua mii de lei, dupa cum estimeaza. Daca ar fi sa vinda colectia ar lua pe ea o mica avere, dar acest gind este departe de Teodor Passan.

Fotbalul romanesc este slab

Fotbalul este o alta mare pasiune a profesorului despre care poate vorbi ore intregi. Inca din tinerete a intrat in lumea profesionista a fotbalului, participind la inceputul anilor 1960 la doua turnee organizate de UEFA. "Cind era vreme buna eram la fotbal, iar cind nu puteam sa ma joc intram in casa si incepeam sa aranjez timbrele pe diferite criterii. Din pacate, pe la 24 de ani am suferit un accident in timpul unei partide de fotbal ceea ce mi-a ingropat practic cariera", mai spune cu regret in glas profesorul Pasan, care pastreaza si acum un album intreg cu fotografii si articole de presa care nu mai conteneau cu laudele la adresa jucatorului focsanean si a echipei sale. Ca fost jucator de fotbal nutreste pentru acest sport o pasiune fara limite chiar si acum in pragul a 70 de ani. "Nu vreau sa critic fotbalul romanesc, dar campionatul nostru nu cred ca se regaseste in primele zece din Europa. Jocul de pase este foarte slab cind acesta ar trebui sa nauceasca adversarul. Rolul paselor multiple este unul dublu. Aceasta trebuie sa destabilizeze echipa adversa atit in felul in care ea este asezata pe teren, dar si in plan psihic", isi varsa oful fostul fotbalist care ar fi putut sa ajunga departe daca nu se accidenta. Pentru starea de mediocritate in care se zbate fotbalul romanesc Teodor Passan considera ca vinovati se fac si diversi oameni care au doar tangential treaba cu fotbalul si anume presedintii, patronii si actionarii cluburilor.

Calculatorul a "omorit" colectionarea de timbre

Albumele cu vechiul Focsani reprezinta o alta mindrie a neobositului colectionar. Strazi care au fost ingropate de timp, cladiri care fie au fost demolate, fie modificate sau chiar mutilate de urbanistii de ieri si de azi trezesc nostalgia celor ce le privesc. Albumele lui Teodor Passan sint ca niste "capsule ale timpului" ce au captat in ele farmecul unor vremuri iremediabil apuse. "Nu stiu ce impact ar mai avea aceste poze asupra tinerilor din ziua de azi, dar pentru mine si cei de virsta mea acestea ne trezesc o multime de amintiri placute. Nu cred sa fie ceva mai frumos decit a depana amintiri din tinerete. Imi aduc aminte de fosta Banca Economia care era de o frumusete extraordinara, dar pur si simplu era amplasata foarte prost, iar la sistematizare a trebuit sa fie demolata", ne-a mai spus fostul profesor. Acesta considera ca aparitia televiziunii, a calculatorului si implicit a internetului a "furat" din timpul oamenilor si mai ales a tinerilor ca atare aceste pasiuni nu mai sint asa populare. Cu toate acestea Teodor Passan nu e sceptic ba dimpotriva, colectionarii vor exista mereu deoarece odata instalat "microbul" colectionatului este intr-un fel sau altul dus mai departe. "Exista un cerc in care aceste colectii se invirt. De exemplu, un colectionar de timbre care le-a adunat de pe unde a apucat din varii motive isi vinde colectia. Acestea se rispesc doar pentru ca ulterior sa fie din strinse de altcineva", explica filatelistul. Chiar daca putini isi mai fac timp pentru asemenea pasiuni, Teodor Passan investeste in con tinuare in colectiile sale. Sporadic ii mai arata nepotului sau Rares toate aceste comori si spera ca intr-o buna zi acesta sa duca mai departe pasiunea bunicului sau. (Sorin TUDOSE)

FOTO: Familia Passan pastreaza cu drag o fotografie de la o petrecere in care apare alaturi de regretatul Dan Spataru si de sotia acestuia, Sida

Dan Spataru chemat sa cinte la nunta fiului

Teodor Passan s-a imprietenit la Bucuresti, la sfirsitul anilor 1950, cu nimeni altul decit marele Dan Spataru, care inca nu devenise interpretul apreciat de milioane de romani. Isi aminteste cu drag ca in timpul facultatii a asistat la formarea lui ca artist. Ca orice tinar care vrea sa se afirme in muzica Dan Spataru a inceput sa cinte oriunde, chiar si la dus! Prietenia dintre cei doi a continuat si dupa terminarea studiilor, Dan Spataru venind de mai multe ori in vizita la Teodor Passan. In 1999 a avut loc o intimplare demna de filmele cu Stan si Bran. "Acum vreo 11 ani avea nunta unul dintre baietii mei si m-am gindit sa il sun pe Dan si sa il invit la nunta. El era foarte ocupat si mi-a spus sa revin cu un telefon, dar nu am mai revenit. Chiar si asa el a venit in oras si s-a oprit la restaurantul Zimbru sa intrebe de mine. Acolo a fost recunoscut de alti cheflii si pus sa cinte. Pe urma a plecat imediat la Bucuresti", isi aminteste amuzat Passan. Pina la urma de cintat a cintat, dar pentru alti petrecareti. Cei doi au ramas prieteni pina cind artistul s-a stins din viata iar Teodor Passan poarta o frumoasa amintire acestei prietenii.

---